Plaje întinse cu nisip fin sau stânci impunătoare, care pe alocuri adăpostesc peşteri ce aşteaptă să fie descoperite, ori istoria locului, care secole a fost cucerit de diferite civilizaţii, fiecare lăsând ceva în urmă, Ciprul are câte un pic pentru fiecare. Ciprul, cât o regiune a României, reuşeşte să atragă mai mulţi turişti străini decât destinaţiile româneşti. Cum reuşeşte insula să fie o destinaţie pentru fiecare tip de turist?

Poţi să schiezi, iar la 50 de minute distanţă să faci plajă şi baie în mare” – este vorba pe care o spun mulţi ciprioţi cu un soi de mândrie când sunt întrebaţi despre propria lor ţară. În realitate, nu este doar o vorbă, ci chiar o realitate. Diversitatea de relief din Cipru le permite turiştilor autohtoni sau străini să schieze în Munţii Trodos şi la o distanţă de 50 de minute de mers cu maşina pot face o baie în Marea Mediterană. Staţiunile de schi sunt însă cunoscute în rândul localnicilor, străinii aleg Ciprul pentru plajă şi mare, dar insula oferă mai mult de atât. Cu o suprafaţă totală de 9.250 de kilometri pătraţi, cât o regiune din România, Ciprul adună în acelaşi loc istorie, cultură, mituri şi legende, gastronomie, natură, distracţie şi câte un pic pentru fiecare tip de turist. Ciprul a atras anul trecut 3,9 milioane de turişti, un număr semnificativ având în vedere că populaţia insulei este de doar 1,2 milioane de persoane. Cu o strategie de promovare clară, Cipru reuşeşte să atragă turişti de trei ori peste populaţia ţării. Dintre aceştia, 80.000 de turişti au fost români. Ce îi atrage cel mai mult pe turişti în insulă? Ca insulă, Ciprul este mărginit de coastă, astfel că oriunde te-ai afla pe insulă,  şansele de a găsi o plajă în apropiere sunt destul de mari. Chiar dacă plajele sunt aproape la fiecare pas în Cipru, acestea se diferenţiază de la regiune la regiune. De la culoarea şi claritatea apei, nuanţa nisipului sau a stâncilor, facilităţi şi peisaj, fiecare plajă din Cipru are ceva al său. Coasta Ciprului se joacă cu forme, culori şi reliefuri. De la plaje întinse cu nisip fin, la stânci impunătoare de care apa se sparge ca şi când ar vrea mereu să învingă, însă sfârşeşte mereu învolburată. Peisajul este completat, pe alocuri, în multe dintre regiunile de la mare ale Ciprului, cu grote şi peşteri ascunse printre stâncile costiere, ferite parcă de privirea turiştilor aflaţi pe ţărm, mai mult descoperite de către cei care se aventurează pe mare, în plimbări cu barca. Pentru aceştia, fiecare peşteră e o nouă descoperire, care îi atrage spre a o pătrunde.

Totuşi, ceea ce au în comun plajele este calitatea lor. An de an, plajele din Cipru se află în topul clasamentelor din Europa, calitatea şi siguranţa apei fiind printre cele mai bine cotate de pe continent. O plajă celebră a Ciprului este chiar locul unde se spune că Afrodita s-a născut, direct din valurile înspumate ale mării, ieşind din apă într-o cochilie de scoică. Petra Tou Romiou sau Locul de Naştere al Afroditei, în apropiere de Pafos, este o plajă unde stâncile maritime se joacă într-un dans armonios cu marea şi soarele. Se spune că, în anumite condiţii meteorologice, valurile se ridică, se sparg şi formează o coloană de acare se dizolvă într-un stâlp de spumă, cu puţine imaginaţie, aceasta arată ca o formă umană efemeră. De dragul legendelor sau de frumuseţea locului, plaja este vizitată anual de mulţi turişti străini. Pafos atrage turişti şi pentru obiectivele turistice istorice, care amintesc de civilizaţia greacă antică. În oraş se găseşte complexul de mozaicuri antice, parte din oraşul antic care astăzi este inclus în patrimoniul cultural UNESCO. Mozaicurile prezintă scene din mitologia greacă şi datează din secolul al II-lea şi până în al V-lea, fiind într-o stare foarte bună. La o mică distanţă de complexul de mozaicuri se găsesc criptele şi mormintele regale subterane, în jurul cărora există mult mister şi legende antice. Pafos însă oferă şi experienţe în natură, în apropierea oraşului existând o rezervaţie naturală unică. Golful Lara este locul în care din mai şi până în august ţestoasele îşi depun ouăle în nisip, care sunt atent păzite de angajaţii centrului de cercatere al Staţiei de Conservare a Tutle Lara Bay. Pentru a descoperi rezervaţia naturală este necesară deplasarea cu un SUV sau un vehicul ce ar putea traversa cu uşurinţă porţiuni accidentate de drum. Din Pafos pot fi rezervate experienţe de tip Jeep Safari care includ în itinerarii şi rezervaţia naturală. Totuşi, cele mai populare destinaţii de plajă sunt Agia Napa şi Protaras, aflate în estul insulei, în apropiere de Larnaca, acolo unde se află şi unul dintre cele două aeroporturi de pe insulă, cel de-al doilea fiind în Pafos, pe coasta de vest a Ciprului. Cele mai multe zboruri internaţionale sunt operate de pe aeroportul din Larnaca, de unde Wizz Air operează săptămânal zboruri directe din Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca.

Pe lângă plajele cu nisip fin şi un albastru al apei aproape orbitor, Agia Napa a devenit şi o destinaţie a celor care caută, pe lângă relaxare, distracţie şi viaţă de noapte. Acest tip de turism a crescut odată cu numărul tot mai mare de străini care au ales staţiunea. Ciprul este însă o opţiune şi pentru iubitorii de natură şi de munte, existând multe trasee de hiking sau ciclism, care străbat munţii ce adăpostesc o faună şi floră bogate. Cu puţin noroc, turiştii pot vedea şi muflonul de Cipru, o specie de oaie sălbatică. Zonele montane şi de deal se găsesc satele specifice Ciprului, multe dintre ele fiind recunoscute pentru diferite meşteşuguri, de la producţia de dantelă, argint, vin, scaune sau multe altele. Satele, care adună câteva sute de persoane, au un farmec aparte, de la liniştea ce planează asupra micilor gospodării şi până la arhitectura uniformă, păstrată şi respectată de localnici cu sfinţenie. Specifice Ciprului mai sunt şi pisicile, care nu au o evidenţă în statisticile naţionale, însă se apropie de numărul locuitorilor. Oriunde aţi merge în Cipru, sigur veţi găsi o pisică dornică să primească atenţie. De asemenea, iubitorii de gastronomie îşi pot găsi locul în Cipru, insula oferă o diversitate culinară care poate satisface orice preferinţă. Unul dintre produsele naţionale ale Ciprului este faimoasa brânză halloumi, făcută de unii localnici după metodele proprii. Turiştii pot vizita casele localnicilor şi pot vedea procesul prin care se face brânza halloumi. Ciprul reuşeşte printr-o diversitatea naturală şi culturală să atragă turişti străini, în număr tot mai mare de la an la an. Însă fără o strategie clară de promovare turistică, Ciprul nu ar mai fi descoperit de atât de mulţi turişti. Ciprul are şi unde nu avea, a creat. Turismul este una dintre cele mai importante industrii pentru insulă, iar statul a înţeles că nu este suficient ca să aibă ceea ce i-a oferit natura şi istoria, trebuia şi lumea să afle.    

Cu o suprafaţă totală de 9.250 de kilometri pătraţi, cât o regiune din România, Ciprul a atras peste 3,9 milioane de turişti, de trei ori populaţia insulei. Ciprul adună în acelaşi loc loc istorie, cultură, mituri şi legende, gastronomie, natură, distracţie şi câte un pic pentru fiecare tip de turist.

În Pafos se găseşte complexul de mozaicuri antice, parte din vechiul oraşul antic care astăzi este inclus în patrimoniul cultural UNESCO. Mozaicurile prezintă scene din mitologia greacă şi datează din secolul al II-lea şi până în al V-lea, fiind într-o stare foarte bună.