La fel ca în politică, şi în business lupta se dă pentru supremaţie. În 1494, prin Tratatul de la Tordesillas, Spania şi Portugalia îşi împărţeau Lumea Nouă, care se prefigura după ce Cristofor Columb descoperise actuala Americă. În acel moment, regele Franţei, Francisc I, s-a revoltat şi a spus: "Soarele străluceşte pentru mine la fel ca şi pentru ceilalţi. Să mi se arate clauza din testamentul lui Adam care mă exclude pe mine de la împărţirea lumii. Dumnezeu nu a creat lumea numai pentru spanioli".

Acest raţionament poate fi aplicat astăzi în businessul local, la fel ca acum mai bine de 500 de ani în politica mondială. La o scară mult mai mică, dar importantă pentru antreprenorii care au construit de la zero lanţuri de retail de încălţăminte, lupta pentru supremaţie se dă între românii majoritari şi străinii care au cucerit segmente întregi ale pieţei de retail. Cine îşi împarte astăzi piaţa locală de încălţăminte? În topul celor mai mari zece jucători, mai bine de jumătate sunt români. În acest top intră atât retailerii cu acţionariat local, precum Leonardo, Benvenuti, Otter sau Il Passo, cât şi producătorii cu activităţi de retail, cum e cazul Musette. Nu sunt excluşi nici românii care au adus pe piaţa locală franciza unor branduri străine, cum este cazul lui Octavian Radu şi al brandului Aldo.

Această situaţie este destul de rară pe alte pieţe din România, inundate de străini. Cel mai concludent exemplu este cel al pieţei de îmbrăcăminte, unde şi-au făcut intrarea direct toţi cei patru mari ai modei, Inditex, H&M, New Yorker şi C&A. În topul celor mai mari jucători după cifra de afaceri se găsesc de asemenea şi alţi străini, precum Kenvelo sau LPP Fashion (Reserved, Cropp şi House).

De ce este situaţia diferită pe piaţa de încălţăminte? O explicaţie poate fi faptul că românii se orientează în continuare după pantofi ieftini, după cum o arată şi suma medie cheltuită de un român pe o astfel de achiziţie. Preţul mediu al pantofilor marilor retaileri depăşeşte cu mult 16 euro, suma medie pe care o dau românii acum pe o pereche de pantofi.

O altă explicaţie poate fi şi faptul că jucătorii străini au decis să testeze apele pentru moment cu ajutorul unor francizaţi locali. Acesta este cazul atât al brandului Aldo, a cărui franciză este adusă pe piaţa locală de omul de afaceri Octavian Radu, cât şi al brandurilor Geox şi Clarks, unele dintre cele mai mari din lume după vânzări, aduse pe piaţa locală de acţionarul Otter Distribution, Filip Schwartz.

Octavian Radu mai deţine în prezent doar francizele Aldo şi Debenhams. Până în 2009 însă, Radu era unul dintre cei mai mari jucători din retailul de modă şi încălţăminte autohton, compania sa, Fashion Retail Group, având în portofoliu peste zece branduri precum Aldo, Debenhams, Mandarina Duck, Kipling, Olsen, Roeckl, Fratelli Rosetti sau Sacoor Brothers. În momentul intrării în insolvenţă, în iulie 2010, Aldo şi Debenhams nu mai figurau pe această companie, pentru aceste două branduri fiind create două entităţi separate.

De altfel, FRG nu mai operează niciun magazin şi a renunţat la franciza celorlalte branduri precum Olsen sau Mandarina Duck. În prezent în România mai există patru magazine Aldo, trei în Bucureşti şi unul în Cluj. Octavian Radu se fereşte să mai vorbească despre businessul lui de modă, unul dintre cele mai afectate de criza locală. Potrivit ultimelor date de la Ministerul de Finanţe, magazinele Aldo au avut vânzări de 1,3 milioane de euro în 2010.

La rândul său, un alt antreprenor a ales să aducă branduri de încălţăminte în franciză. Filip Schwartz deţine francizele Geox şi Clarks în România. El mai are însă în portofoliu şi retailerul local Otter. Schwartz are cetăţenie română şi s-a născut la Bucureşti, iar în businessul cu încălţăminte pe piaţa locală se află de aproape două decenii. În afacerea Otter, care vinde pantofi sub mai multe branduri, printre care Ara, Gabor şi Otter, el deţine 97% din acţiuni. Toate afacerile sale în domeniul încălţămintei îl trimit pe Schwartz pe poziţia a treia în topul celor mai mari jucători de pe această piaţă. În primele nouă luni ale anului trecut afacerile sale se ridicau la circa 12,3 milioane de euro, în creştere cu cinci procente faţă de anul anterior.