Restaurarea a inceput in 1993, la un an dupa ce catedrala a fost inclusa in patrimoniul UNESCO. Lucratorii si artizanii au reparat domul cu diametru de 31,3 metri si caligrafiile lui aurite, au curatat fatadele si au intarit zidurile cu 50 de tone de plumb, pentru a preveni daunele estimate in urma urmatorului cutremur care, conform unor experti, ar urma sa loveasca Istanbulul oricand in urmatorii 30 de ani.

Catedrala a fost construita de imparatul bizantin Iustinian, despre care istoria spune ca s-ar fi mandrit, in 537, ca a reusit sa-l depaseasca pe insusi Solomon si templul sau legendar. Pentru constructie au fost folosite cele mai scumpe materiale - marmura verde de Tesalia, porfir de Egipt, roca neagra de Bosfor, coloanele de marmura ale templului zeitei Artemis din Efes, aur si pietre pretioase pentru mozaicuri. Dupa cucerirea Constantinopolului in 1435 de catre Soliman Magnificul, acesta a ordonat ca bazilica sa fie transformata insa in moschee.

Asa au fost acoperite fetele ingerilor din mozaicuri, fiindca islamul interzice rugaciunea in fata unor reprezentari cu chip uman. Aceste chipuri au fost acum eliberate de restauratori de sub acoperamintele lor metalice, dupa cum au fost scoase la lumina si capodoperele lasate de epoca otomana - caligrafiile murale cu numele lui Allah si ale celor opt profeti.

"A trebuit sa le restauram in situ, pentru ca erau prea mari sa fie scoase si apoi reintroduse pe poarta. Asa am descoperit si noi ca au fost realizate de la bun inceput in incinta", declara pentru El Pais Melike Oscam, reprezentanta a muzeului Sfanta Sofia.

La anul, aici se va putea vizita si baptisteriul, situat in atriul catedralei, ca si fantana baptismala din secolul al VI-lea, taiata intr-un singur bloc de marmura si folosita de crestini pentru botezuri colective. Cladirea fusese transformata in secolul al XVI-lea in pravalie si apoi in mausoleu pentru siltanii Mustafa I si Ibrahim.

Haluk Dursum, directorul muzeului, spune ca in 2011 se va deschide si biblioteca sultanului Mahmud I si lucrarile de arta de pe plafoanele galeriei superioare, acoperite in secolul al XIX-lea cu scopul de protectie a mozaicurilor. "Intentia noastra este sa aratam toate etapele prin care a trecut Sfanta Sofia, asa incat nu se poate spune niciodata ca munca noastra se termina", a comentat seful muzeului.