Un fel de concediu mai lung
Fie ca se gandesc la masina de curse, la rucsacul de calatorie sau la cate o afacere noua, managerii au transformat notiunea de pensionare dupa chipul si asemanarea lor. Pentru multi dintre ei, viata dupa retragere inseamna un plan deja conturat, care uneori seamana suspect de mult cu un plan de afaceri.
Fie ca se gandesc la masina de curse, la rucsacul de calatorie sau la cate o afacere noua, managerii au transformat notiunea de pensionare dupa chipul si asemanarea lor. Pentru multi dintre ei, viata dupa retragere inseamna un plan deja conturat, care uneori seamana suspect de mult cu un plan de afaceri.
Intrebati un manager ce vrea sa faca dupa pensionare si va raspunde cu o privire aspra, care aproape te face sa regreti ca ti-a trecut prin minte un astfel de gand. Abia trecut de 30 de ani sau aflat in a doua parte a vietii, interlocutorul este invariabil o persoana activa, cu timpul impartit intre sedinte, intalniri, negocieri si avioane si neconcepand viata fara afaceri.
Daca insa nuantezi si vorbesti despre visuri indepartate de retragere, privirea aspra se lumineaza si conversatia trece spre povesti despre hobby-uri, timp liber si idei pe care acum n-au cand sa le puna in practica. Visurile de retragere ale managerilor sunt diferite, insa toate au un numitor comun: o oarecare legatura cu obiectul de activitate al companiei unde lucreaza.
Philippe Charriol, fost director executiv al firmei Cartier si proprietarul brandului de ceasuri si bijuterii Charriol, specializat in industria luxului, nu poate vorbi serios despre retragere nici la 64 de ani. Stralucitor in pantaloni portocalii, camasa alba cu dungi tot portocalii si jacheta cu imprimeu tweed si accente de portocaliu, managerul spune ca nu poate fi vorba inca de pensionare. Desi fiica sa Coralie este foarte implicata in afaceri - lucreaza ca art director pentru linia de bijuterii si de produse din piele si a fost imaginea cele mai recente campanii publicitare a companiei -, Philippe Charriol nu concepe sa se retraga deocamdata din afacerea pe care a fondat-o in 1983. Cu toate ca viata sa a semanat mai mult cu o aventura in rollercoaster, cu suisuri si coborasuri rapide - la 40 de ani, Charriol a decis sa o ia de la capat si sa fondeze propria companie -, managerul are energia unui debutant. In afaceri a mizat pe "lart de vivre la difference", adica pe elemente care sa diferentieze brandurile proprii de cele ale concurentei (de pilda, bratarile ceasurilor si bijuteriile au dezvoltat motivul cablului - o impletire de fire din material pretios utilizata in vechime de un trib celtic) si a ajuns la o cifra de afaceri de 92 mil. euro in 2006.
Managerul spune insa ca in cazul in care s-ar pensiona, si-ar dedica intreg timpul pasiunii pentru curse, ceea ce, avand in vedere valoarea bolizilor, are legatura cu profilul de lux al afacerii sale. "Paul Newman a participat la cursa Daytona 24 Hours cand avea 78 de ani. Aceasta este tinta mea pe termen lung", spune Charriol. Francezul are o istorie de 14 ani in lumea curselor de masini: a participat la FIA GT Championship, la campionatul francez GT3, unde a iesit campion, precum si la Andros Trophy. De altfel, la Bucuresti a fost prezent tot datorita unei curse - cea din campionatul FIA GT, de luna trecuta, unde a alergat intr-un Corvette galben, branduit cu numele companiei. "Sunt foarte des seniorul curselor, dar tot mai castig", glumeste el.
Crenguta Rosu, co-managing partner al firmei de comunicatii DC Communication, are la randul sau visuri de retragere legate de planurile actuale ale firmei. DC Communication s-a implicat in proiecte urbane care pun in valoare si transforma spatiile istorice, precum E-Uranus (lounge urban din curtea Vamii Antrepozite Bucuresti - un spatiu public cu mai multe functiuni, preponderent culturale). Rosu viseaza la un centru dedicat istoriei vechi si filonului dacic, in apropiere de cetatea Sarmizegetusa, in zona rezervatiei Cioclovina. "Initial nu ne-am gandit ca la un vis de pensionare, dar ulterior ne-am dat seama ca pentru realizarea lui am avea nevoie de timp, pe care probabil l-am putea avea doar atunci". Rosu spune ca a vizitat Sarmizegetusa Regia relativ recent si ca "i s-a parut nedrept de singura": "Mi s-a parut incredibil ca nu este plina de vizitatori, de oameni dornici sa vada locul".
Managerul a planificat deja in amanunt: pe marginea raului ar trebui sa fie cateva spatii asemeni caselor dacilor; alaturi, un spatiu de documentare cu prezentari multimedia, proiectii, copii ale diferitelor vestigii, macheta cetatii, harta cetatilor dacice si o sala de "studiu" interactiva. "Astfel amenajat, locul ar gazdui tabere scolare de cate o saptamana, sa zicem, care ar include vizite la cetate, o noapte petrecuta la fel ca in vremea aceea, studiu si parcurgerea intr-un mod interactiv a informatiei despre civilizatia dacica, vizita la muzeul de la intrarea in rezervatie, cercetari ale zonei si, in final, o seara speciala cu concursuri despre informatia acumulata despre istorie, civilizatie", explica Rosu.
Managerul a inclus in proiect prezenta unor istorici si arheologi, care ar asigura informatiile corecte si actualizate, s-ar intalni cu tinerii si le-ar ghida pasii in cetate. "Punerea la punct a proiectului ar putea dura un an sau doi si alti 2-3 ani dupa ce ar fi fundamentat si finantat. Ne-ar placea sa ne putem ocupa noi de el, de aceea il pozitionam ca vis de retragere. Pana atunci continuam documentarea. Citim, adunam date, mergem sa vedem locuri care sunt legate de aceeasi idee."
Si Frederik Deman, directorul de marketing si vanzari de la hotelul Novotel din Bucuresti, viseaza la o perioada libera mult mai lunga decat un concediu, pe care s-o dedice calatoriilor, in special expeditiilor de descoperire. A vizitat pana acum aproape toata lumea, din Caraibe pana in Brazilia si Patagonia, Africa de Sud si Asia. Are un caiet de calatorii, unde planifica fiecare amanunt dintr-o asemenea explorare si unde lucreaza la programul viitoarelor descoperiri.
Deman spune ca viseaza sa ia trenul din Bruxelles spre Varsovia, de acolo spre Sankt Petersburg si Moscova. Din capitala Rusiei, cu transsiberianul spre Beijing, Ulan Bator (Mongolia). "Apoi sa vizitez Hong Kong, Myanmar, Cambogia, Nepal, partea din India unde nu am fost si, in functie de timp, Australia si Noua Zeelanda. Stiu exact ce am de facut, dar caut momentul". Desi in tinerete Deman pornea in expeditii singur, inarmat cu un rucsac si un ghid de calatorie, acum lucrurile s-au schimbat, pentru ca intre timp s-a casatorit. "Sunt fericit ca si sotiei mele ii place sa calatoreasca. Deja am discutat despre asta si sunt sigur ca vom face o noua expeditie, pe care o am deja in minte", spune Deman.
Managerul sustine ca toate aceste calatorii l-au ajutat sa se formeze si ca profesionist. "Colegii imi spun ca sunt un bun negociator si cred ca datorita calatoriilor pe care le-am facut am invatat sa comunic, sa fiu deschis, pentru ca esti pus in multe situatii cand trebuie sa interactionezi cu oamenii, sa negociezi", spune Deman, care se lauda ca si in prezent viata lui e o aventura permanenta: un weekend la Constanta, unul la Budapesta si altul la Bruxelles.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro