Ascensiunea asistenţilor personali virtuali
- Ai primit un mail de la prietenul tău, vrei să-l citesc?, îi spune asistentul virtual Samantha. - Da, spune el ezitând. e-mailul îi este citit lui Theodore; Prietenul său îi spune că ştie o fată cu care ar trebui să ia cina. Samantha îi spune lui Theodore că este superbă, că a absolvit Harvardul şi că a scris pentru National Lampoon, revistă de umor. Deci este inteligentă şi amuzantă. Samantha duce o scurtă bătălie de convingere cu Theodore, iar el cedează şi îi spune să rezerve o masă într-un loc grozav. - Ştiu eu locul potrivit, afirmă entuziasmant Samantha.
O bucată ruptă din filmul „Her“ care arată o posibilă direcţie spre care ar putea să se îndrepte asistenţii personali virtuali precum Siri de Apple sau Google Now. Acum un astfel de asistent nu-ţi poate citi e-mailul, dar te poate anunţa când primeşti mesajul şi ar putea să-ţi facă o rezervare la un restaurant apelând la alte aplicaţii. Este însă departe de personalitatea Samanthei din film.
Am întrebat-o pe Siri „ce este viaţa“ şi mi-a spus că este un film, iar Google Now mi-a citit definiţia din dicţionar. Pe de altă parte, Google m-a înţeles perfect, pe când Siri a mai avut probleme în a mă înţelege.
Siri este primul produs de acest fel care a căpătat notorietate. Includerea lui Siri în iPhone în 2011 a creat un nou mod de interacţiune cu telefoanele. La scurt timp şi Google şi-a lansat serviciul de asistent virtual, apoi şi Microsoft prin Cortana, iar mai recent a intrat pe fir şi Amazon cu Echo. Facebook a lansat în august 2015, către anumiţi utilizatori, Facebook M, un asistent virtual cu care comunici în scris, nu prin voce, şi care nu funcţionează doar pe baza inteligenţei artificiale, ci şi cu ajutorul inputului uman.
Înainte de toate, trebuie să ne aducem aminte, însă, de Clippy, agrafa de la Microsoft Office, ce putea fi simpatică la început, dar care a devenit foarte enervantă oferindu-se să te ajute pentru sarcini foarte simple. A apărut în noiembrie 1996, a fost modificată în 2000 şi a ieşit la pensie doi ani mai târziu. În Microsoft Office 2007 a ieşit complet din joc. Clippy a devenit faimos pentru incompetenţa sa, dar este, şi acesta este meritul său, strămoşul asistenţilor de azi.
Apple a cumpărat Siri în 2010 pentru 200 milioane de dolari de la Dag Kittlaus, care se pregăteşte să lanseze un Siri mai evoluat numit Viv. Asistentul celor de la Apple este cel mai vizibil, dar Google Now are o plajă de deschidere mai mare, fiind disponibil atât pe Android, cât şi pe iOS, în timp ce Cortana este limitată la produsele Windows (Windows Phone, dar şi desktop).
Google a lansat o alternativă la Amazon Echo numit Google Home, un gadget inovativ ce nu face decât să devină mai deştept odată cu trecerea timpului. Google Home are trei mari ramuri: muzică şi entertainement (poate pune muzică, filme din cloud sau din telefon), sarcini obişnuite (alarme, vremea etc) şi căutare (poţi întreba orice şi motorul de căutare îţi va da un răspund).
Asistentul celor de la Google apare şi în noua aplicaţie de chat, Allo, anunţată de gigantul din Mountain View. Allo se aseamănă cu Whatsapp sau Facebook Messenger, dar incorporarea asistentului o face mult mai utilă (acesta detectează subiectele discutate de cei implicaţi în conversaţie şi poate sugera răspunsuri, rezerva mese în restaurant sau poate cumpăra la bilete la film, totul fără a părăsi aplicaţia de chat).
În hora asistenţilor digitali a intrat şi Jeff Bezos, şeful Amazon, prin produsul Echo, un asistent personal hardware, care, spre deosebire de ceilalţi menţionaţi, este un produs în sine, nu un soft ce rulează pe telefon sau computer. De aceea are şi o etichetă, cu un preţ de 180 de dolari. Iar o altă diferenţă este faptul că Echo este menit să stea într-o casă inteligentă, nu în buzunarul de la blugi.
Nici Facebook nu putea rămâne prea mult în urmă şi a anunţat un asistent numit M, care ar fi disponibil în aplicaţia Messenger; acest asistent poate face o rezervare la restaurant sau poate să-ţi sugereze ce flori poţi cumpăra pentru aniversarea de căsătorie a părinţilor. Baidu, gigantul de tehnologie chinezesc, şi-a lansat, în septembrie anul trecut, propriul asistent numit Duer, prin care utilizatorii vor putea comanda mâncare sau vor putea cere sfaturi cu privire la îngrijirea animalelor de companie.
În Statele Unite 20% dintre căutările efectuate pe aplicaţia Google din Android vin din recunoaştere vocală. Potrivit firmei de cercetare Gartner, 38% dintre consumatorii americani au apelat la ajutorul unui asistent virtual. Iar până la finalul lui 2016 se estimează că două treimi din consumatorii din pieţele dezvoltate vor utiliza zilnic astfel de produse. Mai ales în condiţiile în care recunoaşterea vocală devine din ce în ce mai bună, iar softurile devin din ce în ce mai capabile să prevadă ce are nevoie un consumator, utilizând date comportamentale şi locaţia acestuia. Ai putea primi, de exemplu, o notificare de tipul „Ştiu că obişnuieşti să comanzi pizza în fiecare weekend. Tocmai a fost inaugurat un restaurant. Vrei să încerci?“ sau, dacă un utilizator îi cere asistentului să-i aducă aminte să cumpere lapte, acesta poate face acest lucru chiar în momentul când acesta intră în supermarket.
Recunoaşterea vocală s-a îmbunătăţit mult în ultima perioadă, având în vedere că acum doi ani Google Now interpreta greşit cam un sfert dintre cuvintele spuse de interlocutori, iar în prezent a scăzut la 8%, potrivit lui Aparna Chennapragada, director al Google Now, conform publicaţiei Wired.
Pe lângă aceşti asistenţi buni la toate, unele companii s-au gândit să creeze produse în acest domeniu specializate pe un anumit lucru. Astfel asistenţii Clara Labs sau x.ai sunt specializaţi în organizarea calendarului şi a multiplelor întâlniri sau evenimente. Aceşti asistenţi sunt integraţi în e-mail şi inspectează calendarul persoanei respective, apoi stabilesc când ar fi cea mai potrivită zi şi oră pentru o anumită întâlnire. Astfel s-ar scurta timpul şi bătăile de cap cu administrarea calendarului.
În urmă cu 7 ani a fost lansat un altfel de motor de căutare, numit Wolfram Alpha, capabil să compare înălţimea Everestului cu lungimea podului Golden Gate sau să determine ce vreme era afară în ziua când a fost asasinat Kennedy. Pe lângă asta, Wolfram oferea o serie de asistenţi personali specializaţi (bursă, finanţe personale sau călătorie) care îi furnizau utilizatorului date complexe din fiecare domeniu.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro