Multa vreme, Wikipedia a fost considerata o sursa obscura si prin urmare putin credibila de informatie, cu multe erori si articole privite drept adevarate acte de vandalism din cauza neadevarurilor continute. S-a intamplat chiar, cu nu foarte multi ani in urma, ca pe paginile enciclopediei sa apara ca un actor american destul de cunoscut a suferit un atac de cord, desi el era perfect sanatos si se zbatea sa faca fata in acest timp valului de telefoane, inclusiv de la fiica sa, care sa verifice informatia. Explicatia era cat se poate de simpla: articolele de pe Wikipedia au fost aproape de la bun inceput scrise de colaboratori externi, care au profitat uneori, sub protectia anonimatului, de lacunele enciclopediei cu privire la sistemele de verificare si aprobare a informatiilor.

De atunci insa, gluma "daca scrie pe Wikipedia, cu siguranta este adevarat" a devenit mai degraba un truism, iar site-ul s-a transformat in decurs de zece ani intr-un punct de referinta in viata de zi cu zi pentru multi utilizatori care foloseau cu precautie aceasta sursa de informatie in perioada de inceput. Ideea lui Jimmy Wales de a infiinta o enciclopedie gratuita cu articole pe orice subiect posibil scrise de oameni dispusi sa-si doneze timpul in acest sens a fost pe atunci o gura de aer proaspat pentru internautii care, pentru a gasi o informatie relevanta pe internet, erau nevoiti sa caute destul de mult si sa treaca prin alte zece pagini nerelevante in acest proces. Proiectul s-a numit initial Nupedia, iar mana de oameni implicati alaturi de Wales au reusit in primul an sa scrie doar putin peste zece articole, moment in care fondatorul, impreuna cu Larry Sanger, a decis sa permita oricui sa trimita informatii pentru enciclopedia redenumita Wikipedia. Nupedia a fost abandonata cativa ani mai tarziu, cu nu mai mult de 24 de articole scrise, in timp ce Wikipedia a adunat in numai un an peste 20.000 de articole.

Acum, dupa exact un deceniu de la infiintare, enciclopedia numara 17 milioane de pagini cu informatii diferite in 250 de limbi straine, dintre care 118.000 in Volapuk, o limba putin cunoscuta inventata in secolul XIX. Spre comparatie, proiectul competitor Britannica are doar 120.000 de articole, toate in engleza. In urma cu doi ani, enciclopedia a fost chiar tiparita intr-un volum de 5.000 de pagini care aduna numai 437 de articole, o initiativa nu a vreunei edituri respectabile, ci a unui student britanic pe nume Rob Matthews.

Mai mult, Wikipedia este al optulea cel mai vizitat site din lume, potrivit Alexa.com, si foloseste drept suport informational inclusiv cercetatorilor. Ca o paranteza, enciclopedia a inlesnit atat de mult cautarea de informatii complexe pe un anumit subiect, incat multi cercetatori admit ca au devenit lenesi in demersurile de cercetare din cauza Wikipedia, conform unui sondaj derulat in randul a 1.000 de oameni pe OneNewsPage.com; 29,5% au recunoscut ca sunt mai comozi cand cauta informatii si consulta enciclopedia, 62% au spus ca o acceseaza cu regularitate, 98% au admis ca acolo pot gasi cele mai bune informatii si 35% au spus ca se documenteaza acum doar de pe Wikipedia. Or, o asemenea biblioteca de informatii n-ar trebui considerata sursa academica, ci doar un punct de plecare pentru o cercetare mult mai amanuntita.

Cu toate acestea, enciclopedia este in continuare gratuita, nu are un model de business si daca n-ar fi cele cateva mii de contributori activi carora li se adauga peste 100.000 care se implica ocazional, continutul ei n-ar mai fi extins. Cei 50 de angajati, cifra care va creste anul acesta, se ocupa mai degraba de coordonare si de controlul informatiilor. "Fiecare angajat raspunde de aproximativ opt milioane de utilizatori", spune fondatorul enciclopediei, dar proiectul a ramas in mintea consumatorilor unul "open source". In schimb, cheltuielile anuale ale Wikimedia Foundation, entitatea din spatele Wikipedia, se ridica la peste 20 de milioane de dolari (15,5 de milioane de euro), cifra estimata sa creasca in primul rand din cauza cheltuielilor cu infrastructura necesara pentru a gazdui volumul tot mai mare de continut, date fiind planurile de extindere in zone precum Orientul Mijlociu, India sau China.

Tarile in curs de dezvoltare sunt o prioritate, mai ales ca printre cele mai de succes versiuni ale enciclopediei se numara cele in limbi europene, japoneza si chineza. "Numai in India, unde deschidem anul acesta primul birou din afara SUA, sunt 20 de limbi straine de acoperit", ofera Wales o dimensiune a activitatii din acest an, finantata ca si pana acum din donatii