James Dyson a construit una dintre cele mai inovatoare companii din lume atrăgând tineri ingineri talentaţi în pitoreasca zonă rurală a Angliei şi oferindu-le libertatea de a eşua - de sute de ori – la fel cum a făcut el în perfectarea produsului care l-a făcut celebru. Abordarea sa l-a transformat în unul dintre cei mai bogaţi oameni din Marea Britanie şi a revoluţionat nu doar produse, ci chiar şi industrii. 

de Ioana Matei, Malmesbury

Era anul 1978 când James Dyson devenise atât de frustrat de faptul că aspiratorul lui cu sac pierdea presiune încât a decis să îl dezasambleze. A observat că porii din sac erau îmbâcsiţi cu praf, ceea ce făcea ca fluxul de aer să fie diminuat, iar puterea de aspiraţie să fie redusă. Inspirat de un ciclon de la un gater local, tânărul inginer şi-a propus să dezvolte un aspirator fără sac. 15 ani (şi 5.127 de prototipuri) mai târziu, crease primul aspirator ciclonic al lumii. Nu folosea un sac pentru a captura praful – forţe centrifuge îl direcţionau din aer direct în recipientul aspiratorului. Se numea DC01 (Dual Cyclone) şi era primul aspirator creat astfel încât să îşi menţină puterea de aspiraţie 100% tot timpul.

Povestea, cunoscută în toată lumea, este expusă în holul centrului de dezvoltare şi inovaţie din Malmesbury, Anglia, alături de primul prototip, precum şi de toate cele ce i-au urmat, până la mai recentul Dyson WashG1,  un aparat pentru igienizarea umedă a podelei, precum şi a produselor inovatoare dezvoltate pe alte segmente de către companie (aparate de uscare a mâinilor, purificatoare de aer, produse de îngrijire a părului şi, mai nou, căşti audio cu funcţia de purificare a aerului respirat). Este locul unde, în continuare, tineri ingineri caută să găsească cele mai ingenioase soluţii pentru produsele companiei (nu e o imagine rară să vezi un tânăr că transportă un ultim model de aspirator dintr-o clădire în alta a campusului), deseori sub atenta supraveghere a lui Dyson, care îşi are în continuare birourile alături de cei 3.500 de tineri ingineri.

Ceea ce a început ca o singură clădire în Malmesbury („coach house” - casa lui James) s-a transformat într-un campus tehnologic întins pe 4.000 de metri pătraţi – Institutul Dyson de Inginerie şi Tehnologie.

Vasta suprafaţă a campusului găzduieşte mii de persoane, inclusiv pe James şi Jake Dyson, care îşi petrec zilele inventând tehnologie, povestind lumii istoria Dyson şi trasând strategii pentru următorii ani. Campusul companiei include 129 de laboratoare de ultimă generaţie, iar elementele de inginerie inspiraţională/muzeu sunt răspândite peste tot în campus: un Harrier Jump Jet se află în parcare, iar un Lightning Jet stă suspendat de tavan într-una dintre cafenele. Au chiar şi trasee peisagistice prin natură, opere de artă, o sală de sport gratuită, un salon de coafură, cafenele care oferă băuturi calde şi prânzuri gratuite, precum şi o varietate de spaţii pentru angajaţii Dyson – inclusiv o serie de containere/locuinţe amenajate pentru tinerii ingineri chiar după ideile lui James Dyson.

„Să ai o idee pentru a face ceva mai bun şi să faci acea idee să se întâmple - chiar dacă pare imposibil. Acesta este în continuare visul meu.“ - James Dyson

De la începuturile sale modeste în atelierul său de acasă, compania a evoluat într-o forţă globală, cu centre de cercetare şi dezvoltare răspândite în întreaga lume. În prezent, Dyson are 14.000 de angajaţi, dintre care 6.500 sunt ingineri care lucrează la dezvoltarea tehnologiilor de vârf. Campusul din Malmesbury şi cel de la Hullavington, situate în Marea Britanie, sunt puncte centrale de cercetare şi dezvoltare – cât şi un hub global de talente. De asemenea, compania investeşte 100 milioane de lire sterline într-un nou centru tehnologic în Bristol, în apropierea campusului actual, ce va găzdui sute de ingineri software şi specialişti în inteligenţă artificială. În Asia de Sud-Est, Dyson are un centru de design şi dezvoltare în Malaezia, responsabil pentru testarea finală a produselor înainte de producţie. În Singapore, se află o unitate avansată de fabricare a motoarelor digitale Dyson (DDM), alături de alte facilităţi de cercetare şi dezvoltare. În Filipine, Dyson a deschis recent un site pentru producerea motoarelor digitale, extinzându-şi astfel prezenţa globală.

Compania nu se concentrează doar pe dezvoltarea produselor, ci şi pe educaţie şi inspiraţie pentru viitoarele generaţii de ingineri. Fundaţia James Dyson şi Institutul Dyson de Inginerie şi Tehnologie organizează ateliere şi concursuri pentru tinerii inventatori, oferindu-le resurse şi oportunităţi de dezvoltare. „Din 2005, am investit un milion de lire sterline în peste 400 de tineri inventatori promiţători”, declară un reprezentant al Dyson în cadrul unui eveniment recent organizat în Malmesbury, axat pe cunoaşterea locului unde se nasc inovaţiile companiei.

Prin Institutul de Inginerie şi Tehnologie Dyson,  inginerii - studenţi nu plătesc taxe de şcolarizare şi câştigă un salariu complet. Pe lângă studiile lor academice, aceştia lucrează la proiecte reale alături de experţi de renume mondial din echipele globale de inginerie, cercetare şi tehnologie ale Dyson. Dacă îşi doresc, au posibilitatea să locuiască în campus, în locuinţe de forma unor cutii proiectate şi mobilate tot după inspiraţia lui James Dyson. Anual, circa 50 de tineri promiţători sunt înrolaţi în programul institutului, având ocazia să lucreze alături de inginerii experimentaţi şi chiar şi alături de însuşi James Dyson; iar dacă educaţia în general în Marea Britanie se plăteşte, ca peste tot, aici ei au şansa să aibă un salariu pentru activitatea lor în companie – deşi, deseori, aceasta implică multe greşeli din care să înveţe.

La doar 23 de ani, Theo Jones este unul dintre tinerii ingineri care au acumulat deja experienţă în cadrul Dyson - atât în Marea Britanie, cât şi în Asia. Absolvent al Dyson Institute, el şi-a început cariera imediat după terminarea şcolii şi, în cei cinci ani şi jumătate petrecuţi la Dyson, şi-a dezvoltat abilităţile necesare pentru a contribui la proiectele companiei. A început să lucreze în cadrul Institutului Dyson, a absolvit în urmă cu câţiva ani, iar acum este angajat full time acolo. Lucrează în cealaltă locaţie principală a Dyson din Regatul Unit, aflată într-un spaţiu reconvertit din hangare de aeronave, pe segmentul de inovaţie, practic în amontele designului de produs; foloseşte programe generate de computer pentru a crea software, pentru a aduce schiţe la viaţă şi a crea prototipuri, în acest moment în categoria environmental care (umidificatoare, purificatoare de aer). „La şcoală, îmi plăcea să mă implic în proiecte de design şi tehnologie, îmi plăcea fizica, de asemenea, aşadar părea o alegere naturală să merg în direcţia ingineriei, am avut acea inspiraţie devreme.” Când era elev a făcut un proiect de cercetare despre maşina de spălat creată de James Dyson (un produs care a fost retras de pe piaţă într-un final), aşadar acela a fost primul său contact cu el şi de acolo a început să se contureze şi ideea sa de a lucra pentru companie. „Dyson pare să fie o companie care caută constant inovaţii pentru produsele pe care le avem în casă, are o categorie impresionată de produse.” Spune că cel mai mult l-a atras la Dyson oportunitatea de a lucra într-un mediu orientat spre inovaţie. „Cea mai uşoară muncă este aceea pe care o faci din pasiune”, a spus el, uitându-se la un purificator de aer aflat alături de noi la momentul discuţiei şi despre care aflu că a trecut printr-un proces de concepţie întins pe parcursul a şase ani. Nu este o regulă însă, unele produse pot fi lansate mai rapid, altele mai târziu. „Există sute de persoane care lucrează la dezvoltarea unui produs. Eu sunt implicat acum în începutul procesului de dezvoltare şi fac parte dintr-o echipă de 20-30 de persoane, dar există sute de echipe prin care trece un produs până la lansarea pe piaţă, atât persoanele care îl proiectează, cât şi experţii în diverse categorii, pentru fiecare aspect al produsului, cât şi pentru lucruri ce ţin de finanţe, juridic sau marketing. Este destul de impresionant.” La doar 23 de ani, Theo Jones are deja un obiectiv pe termen lung: să devină manager de proiect şi să conducă un întreg proiect de la concept până la lansare - visează să îşi pună numele pe un produs alături de James Dyson. „Cred că admir faptul că a început ca un inventator, dar s-a transformat în antreprenor şi om de afaceri, a reuşit să transforme o idee într-o serie de idei bune. Am fost suficient de norocos să îl întâlnesc de câteva ori. Este şeful meu, cred că este în continuare un inventator în adâncul inimii, aşadar este foarte pasionat de proiecte şi este foarte implicat în dezvoltarea produselor.” Cea mai mare satisfacţie a sa până acum a fost colaborarea cu echipele din Malaezia şi Coreea pentru lansarea de produse. Totuşi, cariera sa nu a fost lipsită de provocări. Tânărul inginer recunoaşte că cele mai dificile momente sunt cele neaşteptate, cum ar fi cererile de ultim moment. Adaptarea la diferite culturi în care a fost trimis a reprezentat, de asemenea, o provocare majoră. Cu toate acestea, consideră că aceste experienţe l-au ajutat să se dezvolte atât profesional, cât şi personal. „Cea mai mare provocare a mea a fost adaptarea la diferite locuri, dar a fost o experienţă masivă de învăţare pentru mine”, a explicat el.Întrebat despre atmosfera din companie şi despre colegii săi, el a subliniat că Dyson atrage tineri pasionaţi, mulţi dintre ei fiind angajaţi direct din programele de absolvenţi. Dyson Institute, unde a studiat şi el, este un exemplu excelent de cum compania investeşte în tineri talentaţi, oferindu-le oportunitatea de a se dezvolta şi de a contribui la inovaţiile tehnologice. „Dyson atrage oameni tineri şi pasionaţi, iar compania are întotdeauna o atenţie deosebită în angajarea absolvenţilor pentru a aduce idei proaspete”, a adăugat el. În ceea ce priveşte planurile sale de viitor, inginerul se arată deschis să lucreze atât în Marea Britanie, cât şi în străinătate, dorind să continue să se dezvolte şi să accepte noi provocări. Părinţii săi sunt mândri de realizările sale, iar mama sa este cu atât mai încântată că nu a trebuit să-i ofere sprijin financiar datorită salariului primit pe perioada studiilor la Dyson Institute. „Mama mea este foarte fericită că nu a trebuit să-i cer bani, iar eu sunt mândru de realizările mele”, a spus el. În final, el oferă un sfat tinerilor care îşi doresc o carieră în inginerie: să urmeze ceea ce le place să facă. El crede că cea mai uşoară muncă este aceea pe care o faci din pasiune, iar munca devine astfel mai uşoară: „Fă ceva ce îţi place, pentru că este mult mai uşor şi mult mai plin de satisfacţii”.    ■

Campusul Malmesbury

găzduieşte centrul global de Cercetare, Proiectare şi Dezvoltare (RDD) al Dyson şi este o bază pentru multe dintre echipele avansate de inginerie ale companiei. Este, de asemenea, un hub global pentru echipele creative şi de suport ale Dyson. Dyson are, de asemenea, huburi strategice importante în Hullavington şi Bristol, unde echipele de inteligenţă artificială (AI), robotică şi IT dezvoltă tehnologia de ultimă generaţie.

În 2023, Dyson a anunţat că va construi noi facilităţi de producţie şi huburi tehnologice în Singapore, Filipine şi Marea Britanie, ca parte a unui plan global de investiţii de 2,75 miliarde de lire sterline (3,4 miliarde de dolari) pe parcursul a cinci ani, în contextul în care gigantul în electronice de consum îşi intensifică dezvoltarea capabilităţilor sale software şi de inteligenţă artificială. Compania construieşte o facilitate avansată pentru a produce baterii de generaţie următoare într-un hub de producţie în oraşul Tuas, situat în vestul Singapore, care va deveni complet operaţional până în 2025. Dyson a deschis sediul său global din Singapore în 2022 şi s-a angajat să investească 1,5 miliarde de dolari singaporezi (1,1 miliarde de dolari) în oraşul-stat în următorii ani.