Industria de dezvoltare a jocurilor video din România, cu o istorie de peste 30 de ani, are o valoare de peste 300 de milioane de dolari şi cuprinde aproximativ 200 de studiouri. Susţinută de companii internaţionale precum Ubisoft, EA Games şi Amazon, România joacă un rol important pe piaţa europeană, având peste 7.000 de angajaţi şi, de puţin timp, primul program de licenţă dedicat formării noii generaţii de dezvoltatori de jocuri. Care este povestea ECHO School?

ECHO School, prima facultate din România dedicată dezvoltării jocurilor video, face parte din Bucharest International School of Management (BISM) şi oferă trei programe de licenţă în acest domeniu în plină expansiune. Având în vedere o industrie globală care a depăşit deja cinematografia şi entertainment-ul, facultatea formează specialişti în dezvoltarea de jocuri pentru marile corporaţii sau pentru a-şi crea propriile start-up-uri IT ce ar putea deveni unicorni, mai ales că unul din doi tineri visează să facă o carieră în dezvoltarea jocurilor video.

„România ocupă o poziţie importantă pe piaţa europeană de game development, numărând peste 7.000 de angajaţi în 2023, la care se adaugă diverse colaborări contractuale. Absolvenţii ECHO School, cu o diplomă recunoscută internaţional, pot accesa oportunităţi profesionale atât pe piaţa locală, cât şi pe cea globală. Toate cursurile şi examenele sunt susţinute în limba engleză, ceea ce îi pregăteşte pe studenţi pentru integrarea naturală în echipe internaţionale”, afirmă Marian Poiană, decanul ECHO School.

Programele ECHO School, create în parteneriat cu Abertay University, răspund nevoilor industriei româneşti de dezvoltare a jocurilor video, care are o istorie de peste 30 de ani şi 200 de studiouri active, pregătind o forţă de muncă conform standardelor internaţionale, a precizat acesta. O educaţie completă – profesională, personală şi practică – este, din punctul său de vedere, fundaţia unei cariere de succes într-un domeniu atât de complex şi creativ cum este dezvoltarea de jocuri video. „Atât eu, cât şi colegii mei, repetăm mereu acest lucru: împreună cu industria, pentru industrie. Sperăm ca o parte dintre studenţi să fie atraşi şi de latura antreprenorială şi să îşi dorească să deschidă noi studiouri de jocuri video. Pentru a-i susţine, plănuim să lansăm, în următorii ani, un incubator susţinut de industrie, care să le ofere tinerilor suportul necesar pentru a-şi dezvolta propriile jocuri. Deocamdată, acesta este doar la nivel de idee”, a subliniat el.

În prezent, cei 37 de studenţi înscrişi în acest an pot realiza internshipuri şi pot colabora direct cu experţi din industrie, iar profesorii au experienţă dublă: atât în dezvoltarea de jocuri, cât şi în educaţie. Astfel, la finalul studiilor, absolvenţii au acces la oportunităţi de angajare în studiouri renumite, atât în România, cât şi la nivel internaţional, iar salariile sunt competitive într-o industrie de 300 de milioane de dolari, susţinută de mari companii precum Ubisoft, EA Games, Gameloft şi Amazon.

Studenţii aleg să rămână în ţară pentru a învăţa la ECHO School datorită costurilor reduse ale şcolarizării, dar şi dinamismului industriei de gaming din România. În plus, ei sunt aproape de familie şi beneficiază de un mediu stabil şi motivant, care le facilitează tranziţia către o carieră internaţională. „Industria românească de dezvoltare de jocuri video cunoaşte o expansiune impresionantă şi atrage investitori internaţionali, cum ar fi Amazon, care are planuri majore de dezvoltare în România. Colaborarea strânsă cu liderii locali din gaming şi aportul unei educaţii formale, dar practice, aşa cum se întâmplă în programele ECHO School, contribuie la creşterea continuă a acestui sector şi la diversificarea sa. Aşteptăm cu interes să vedem mai multe jocuri dezvoltate local, bazate pe idei originale româneşti, şi suntem convinşi că o industrie maturizată, axată pe dezvoltarea jocurilor video, va putea aduce un succes global semnificativ”, a spus Marian Poiană.

În cadrul ECHO School, studenţii pot alege dintre trei programe dedicate dezvoltării jocurilor video: Game Design and Development, Computer Arts and Animation şi Game Engineering. Fiecare program durează trei ani, iar absolvenţii obţin o diplomă internaţională de la Abertay University. Printre cursurile oferite se numără: Game Programming, Gameplay Mechanics Development, Artificial Intelligence, Mathematics for Game Engineering, Narrative Design, Game Economy, User Experience, Level Design, 3D Asset Creation, 3D Modeling şi Fundamentals of Animation. „Disciplinele de design şi artă sunt adesea mai atractive pentru studenţi, fiind mai familiare datorită educaţiei generale. În schimb, programarea pentru dezvoltarea de jocuri video reprezintă o provocare specifică, întrucât este diferită de alte forme de programare – o realitate pe care studenţii o descoperă pe parcurs”, a explicat Poiană.

Mai mult, la această facultate, timpul petrecut jucând nu este doar distracţie, ci devine o metodă de învăţare. „Nu poţi crea ceva autentic într-un univers pe care nu-l cunoşti”, susţine decanul. Experienţa acumulată în jocuri se reflectă direct în calitatea muncii şi cunoştinţelor absolvenţilor. De exemplu, pentru artişti, este imposibil să fii relevant dacă nu eşti la curent cu cele mai noi creaţii din domeniu sau dacă nu înţelegi evoluţia artei până în prezent. „Nu cred şi pot demonstra chiar şi academic că mitul «artistului de mansardă», care produce în izolare, rupt de contextul său şi ignorând complet tradiţia, este doar atât – un mit, fără niciun strop de adevăr. Suntem, în mare măsură, creaţia timpului nostru şi trebuie să fim mereu informaţi şi conectaţi cu specificul domeniului în care activăm”, a întărit el.

Crearea unui joc este un proces complex şi colaborativ, care implică o echipă interdisciplinară formată din designeri, artişti, programatori şi manageri de proiect. Pe de altă parte, un joc de tip puzzle, cu o structură mai simplă, poate fi realizat de o echipă mai mică, ceea ce reduce semnificativ costurile. Poiană menţionează că dezvoltarea de jocuri nu se adresează unui segment specific, ci unui public larg, explorând diverse categorii de jocuri – de la shootere şi MMORPG-uri, până la jocuri de strategie şi simulare. Noile jocuri video nu sunt gândite pentru o generaţie anume, ci sunt dezvoltate în cadrul unor categorii de jocuri, fiecare cu cerinţe stilistice şi de design clare. De exemplu, studenţii din programul de Artă şi Animaţie sunt pregătiţi ca artişti generalişti în jocuri video, însă, pe viitor, facultatea s-ar putea extinde pentru a include specializări precum animator, concept artist şi UI artist. „Cu peste 20 de ani de experienţă în industrie, pot spune că am văzut jocurile video crescând dintr-o nişă pasionantă într-un domeniu cu un potenţial imens. Dacă ar fi să pariez, aş spune că dezvoltarea de jocuri este chiar acum pe punctul de a deveni o parte centrală a educaţiei digitale. De fapt, în Europa, putem observa deja acest lucru. Există zeci de programe dedicate învăţării game development-ului, iar numărul lor la nivel global este impresionant”, a explicat Marian Poiană.

În contextul unei industrii globale de miliarde de dolari, care continuă să crească, competenţele dezvoltate în acest domeniu devin importante pentru o mulţime de alte sectoare. Abilităţile şi tehnologiile din acest domeniu sunt aplicabile şi în alte medii, de la realitate virtuală şi augmentată până la simulări complexe pentru educaţie, medicină şi arhitectură. Un aspect important este că dezvoltarea de jocuri nu pregăteşte studenţii doar să creeze produse de divertisment, ci le oferă şi oportunitatea de a dezvolta soluţii interactive, tot mai căutate în industriile care pun accent pe experienţa utilizatorului. Pe măsură ce jocurile devin o componentă esenţială în educaţia digitală, decanul crede cu tărie că viitorul acestui domeniu este unul promiţător. „Dinamica pieţei arată că există spaţiu pentru extinderea numărului de instituţii de educaţie specializate în game development. România are resursele şi potenţialul pentru a sprijini o astfel de creştere, iar interesul în educaţia pentru game development este în continuă expansiune. Ne dorim foarte mult ca numărul programelor de acest gen să crească, pentru a oferi diversitate tinerilor”, a conchis Marian Poiană, decanul ECHO School.