Codul fiscal, modificat de doua ori in decurs de cateva luni prin ordonanta de urgenta, amendat apoi din nou la adoptarea ordonantelor in Parlament, a intrat in fine in vigoare - dar oamenii de afaceri inca isi mai tin rasuflarea. Teoretic, noul Cod fiscal ar trebui sa stearga instabilitatea fiscala de pe lista angoaselor oricarui manager. Practic insa, oamenii de afaceri continua sa se astepte la surprize costisitoare care sa le dea peste cap strategiile, unele construite cu ani inainte.

Se asteapta chiar la schimbari "destul de dese pe termen scurt si mediu", dupa cum spune Marius Ionescu, Manager Tax Advisory Service la Ernst & Young. Previziunea se bazeaza pe o concluzie pe care orice specialist o invoca: "lipsa unei strategii fiscale clare pe termen lung", la care se adauga, inevitabil, schimbarile pe care integrarea Romaniei in UE le presupune - de exemplu taxa pe valoarea adaugata, impozitul cu retinere la sursa pe dobanzi si dividende, pentru a aminti doar cateva.

Asadar, oamenii de afaceri nu cer decat o strategie fiscala coerenta pe termen lung. Ar fi de acord sa plateasca factura unui proiect de Cod fiscal care sa le ofere asta? Un Cod fiscal intocmit de o companie privata, specializata in consultanta fiscala, si predat la cheie Ministerului de Finante?

"Cu siguranta", spune Florin Buligoanea, Chief Financial Officer la A&D Pharma, o companie farmaceutica. "Am fi dispusi sa contribuim la un fond prin care sa fie platit un consultant care sa elaboreze un Cod fiscal coerent si un sistem stabil", adauga el. Cu o conditie insa: sa fie sigur "ca banii se folosesc chiar pentru scopul propus". Si cei de la Accor Services, companie care emite tichete de masa, ar contribui, desi firma nu a fost afectata intr-o masura mare de ultimele schimbari fiscale.

"In principiu am fi de acord sa contribuim cu o suma de bani la acest fond", spune directorul financiar Ileana Preda. Gilda Lazar, reprezentanta Japan Tobacco International, lasa sa se inteleaga ca nu ar fi de acord cu o astfel de solutie, desi instabilitatea legislativa ii provoaca aceleasi dureri de cap ca si reprezentantilor celorlalte companii. "Ca platitori de taxe, noi contribuim la bugetul statului cu sute de milioane de dolari", motiveaza ea. Statul e cel care trebuie sa se ocupe, iar Shachar Shaine, presedintele producatorului de bere United Romanian Breweries Bereprod (URBB), se arata optimist si pare sa prefere o solutie clasica.

El se declara convins ca "exista in cadrul Ministerului de Finante persoane bine pregatite si capabile sa realizeze o strategie fiscala coerenta si previzibila" - in ciuda faptului ca a fost nevoie de cinci luni pentru numirea noului secretar de stat pentru politici fiscale in Ministerul de Finante, Mara Rimniceanu.

Petrica Soptelea, directorul unei companii de pariuri, Stanleybet Romania, raspunde intrebarii BUSINESS Magazin tot cu o intrebare: "Credeti ca Ministerul Finantelor Publice ar accepta o consiliere finantata de operatorii privati?". Cel mai probabil nu - dar daca ar accepta, cat ar putea costa o astfel de intreprindere? "Nu am nici cea mai vaga idee cat ar putea fi nota de plata pentru un astfel de contract de consultanta", spune Viktor Kevehazi, senior partner la firma de consultanta KPMG Romania. El isi aminteste insa ca a transmis ministerului de mai multe ori, in trecut, observatiile sale si ale Consiliului Investitorilor Straini. Raspunsul primit? "Nici unul."

Kevehazi crede ca, de fapt, ministerul nu are nevoie, pentru a avea un Cod fiscal stabil, de interventia vreunui consultant privat. Ar ajunge sa se consulte mai mult cu mediul de afaceri cand ia o decizie "si sa supuna dezbaterii publice legile pe care vrea sa le promoveze". Am avea astfel mai putine legi care nu pot fi aplicate sau care lasa loc de interpretari.

Situatia de acum e "nefericita", spune Mihaela Mitroi, Tax Partner la PricewaterhouseCoopers, care se declara gata oricand sa se implice intr-un proiect comun cu Ministerul Finantelor. Aduce ca argument o nu tocmai placuta experienta din perioada in care "schimbarile legislative erau lunare" si prevederile fiscale "erau insirate in sute de legi dedicate si specifice diferitelor domenii". Acum e mai bine, spune ea, mai ales pentru ca potrivit noului Cod fiscal orice schimbare trebuie facuta cu sase luni inainte. Cat ar factura insa Mihaela Mitroi pentru a creiona, in calitate de consultant, o strategie fiscala? "Nu ar costa nimic, pentru ca si noi vrem o lege clara si stabila", spune ea.

Si Marius Ionescu, Manager, Tax Advisory Service la Ernst & Young, se arata dispus sa ofere consultanta ministerului in redactarea unui Cod fiscal clar, dar deocamdata nu poate vorbi de costuri. "Este dificil a estima un onorariu in acest stadiu", explica el. Asadar, unele companii ar fi dispuse sa contribuie la plata facturii unui Cod fiscal, altele nu, firmele de consultanta care l-ar putea intocmi nu stiu in cat timp l-ar putea face si cat ar putea costa, dar sunt gata sa ofere si de acum inainte consultanta statului chiar si gratuit.

"Daca s-ar aduna tarifele orare pentru toti oamenii care au lucrat impreuna cu oamenii din minister pentru precedenta versiune a Codului fiscal", a spus in cadrul BUSINESS Club-ului de saptamana trecuta Angela Rosca, Senior Manager Taxation Services Ernst & Young, "s-ar aduna o suma considerabila."

Ministerul nu ia insa in calcul varianta outsourcingului pentru Codul fiscal. Mara Rimniceanu, secretarul de stat pentru politici fiscale, a exclus repede ipoteza in cadrul intalnirii BUSINESS Magazin: "Adica noi facem numai prost, si ceilalti fac numai bine?", a intrebat ea. Dar dincolo de un ipotetic proiect de Cod fiscal intocmit de consultanti privati si platit de oamenii de afaceri, din discutiile pe marginea unei astfel de idei si a dezbaterii BUSINESS Club se desprind doua concluzii principale.

Prima, care nu mai are nevoie de vreo demonstratie, e ca instabilitatea fiscala mentine o nervozitate paguboasa in companii. A doua - si cea mai importanta - e ca atat mediul de afaceri cat si consultantii specializati cer ca observatiile pe care le transmit ministerului sa fie luate in seama si, implicit, sa se masoare de sapte ori inainte de a se taia o data. Vor, cu alte cuvinte, sa-si conduca afacerile pe un drum cu marcaje clare. Deocamdata "ne miscam in pasi de tango - unul inainte, doi inapoi", spune Gilda Lazar, Corporate Affairs Managers la Japan Tobacco International. Iar oamenilor de afaceri nu le place deloc tangoul.