Medicul antreprenor Wargha Enayati, cunoscut pentru deschiderea primei clinici private din România, dar şi pentru introducerea abonamentelor medicale pe piaţa locală, a lansat proiectul despre care spune că reprezintă încoronarea experienţei sale profesionale: primul oraş medical din România. Proiectul gigant se întinde pe o suprafaţă de 35.000 de metri pătraţi, este rezultatul unei investiţii de 60 de milioane de euro şi reprezintă dovada că o infrastructură spitalicească de asemenea anvergură se poate face de la zero, repede şi în condiţiile în care să respecte atât siguranţa pacienţilor, cât şi pe a medicilor.

„Acest proiect reprezintă încoronarea experienţei mele profesionale, dar şi cea mai mare provocare legată de construcţia unei unităţi spitaliceşti cu atâtea funcţiuni de la zero. Este ceea ce numesc «next level» profesional şi, fără falsă modestie, setez un nou reper în sistemul medical românesc, un nou vârf medical”, descrie medicul Wargha Enayati cea mai recentă reuşită de pe lista succeselor sale din sistemul medical privat din România.

De-a lungul a peste 25 de ani de antreprenoriat în medicină, numele lui a devenit sinonim cu primele abonamente medicale de pe piaţa locală, cu prima reţea de sănătate privată, cu prima clinică dedicată exclusiv femeilor, cât şi cu primele policlinici sociale. Acum, şi-a adăugat pe cartea de vizită lansarea celui mai mare ecosistem medical din România, primul oraş medical şi cea mai mare investiţie medicală privată din ultimii 30 de ani – Enayati Medical City.

„Primul oraş medical din România a demonstrat că se poate face de la zero, repede şi corect infrastructură spitalicească performantă care să servească în primul rând interesului public, în condiţii de maximă siguranţă, atât medicală, cât şi umană. Investiţia s-a ridicat la 60 de milioane de euro şi a durat de la faza de autorizaţie de construcţie până la deschiderea propriu-zisă doi ani”, descrie Enayati această reuşită.

Enayati Medical City – abreviat EMC – a fost ridicat în zona de nord a Bucureştiului şi este format dintr-un ansamblu de spitale cu o capacitate totală de 300 de paturi, imagistică, săli de chirurgie, 18 paturi ATI, radioterapie, PET CT, medicină nucleară, centru de recuperare şi fizioterapie şi 60 de cabinete medicale care acoperă toate specialităţile, de la medicină de familie până la medicină integrativă, cu toată infrastructura necesară gândită, proiectată şi executată conform cerinţelor legale şi medicale ale anului 2021. Conceptul de ecosistem se referă însă şi la faptul că proiectul aduce în acelaşi loc şi ajută să lucreze împreună mai multe instituţii medicale private cu obiectivul de a ridica la un nou nivel experienţa pacientului.

Ideea deschiderii unui astfel de centru a pornit, spunea medicul într-un interviu anterior acordat Business MAGAZIN, de la nevoia acută de a oferi soluţii pentru îngrijirea vârstnicilor – în condiţiile în care România, ca de altfel lumea întreagă, se îndreaptă vertiginos către îmbătrânirea accentuată a populaţiei (unu din trei români va avea peste 65 ani în 2040, potrivit unui raport al Eurostat) – şi de la inexistenţa pe piaţă a unor facilităţi integrate.

Soluţii noi pentru probleme vechi. Ce înseamnă conCierge-ul în domeniul medical?

Enayati Medical City este aşezat pe trei piloni de integrare: integrare oncologică (diagnostic, tratament, chirurgie şi recuperare), integrarea problematicii vârstnicului (de la vârstnic independent, până la îngrijiri paliative; seniorul poate fi trecut şi asistat prin toate stadiile de dependenţă şi nevoi) şi integrarea medicală a pacientului, care poate beneficia în cea mai mare policlinică privată din România de servicii de concierge medical pentru toate specialităţile şi nevoile de diagnostic, tratament şi recuperare.  

„Am creat acest proiect, vreau să subliniez asta, şi pentru a completa lipsuri existente pe piaţa din România: integrarea în oncologie şi problematica îngrijirii vârstnicului.”

Unitatea spitalicească cu 300 de paturi a fost realizată în doi ani şi include toate circuitele şi nevoile pe care au considerat reprezentanţii acesteia că le-ar putea avea o asemenea structură: de la circuitul de gaze medicale, la 7 circuite diferite de ventilaţie realizate peste normele în vigoare (post-operator şi ATI, operator, transplant medular, radioterapie, cabinete medicale şi saloane), la rezervă de apă de peste 100 de metri cubi, distanţare conformă cu normativele în vigoare inclusiv epidemiologice, reţeaua electrică realizată în parametri de consum reali, toate au fost gândite şi executate de la început. „Acesta este  marele atu al spitalului construit de la zero; de aceea consider o urgenţă maximă în România investiţiile în spitale noi”, spune Wargha Enayati, care precizează şi că infrastructura spitalicească a fost realizată în parteneriat cu Monza. Investiţia în proiect, în valoare totală de 60 de milioane de euro, a fost investiţia personală a antreprenorului în proporţie de 60%. A fost completată de un credit la Banca Transilvania, dar şi de partenerii care operează anumite segmente din spital – parteneri cărora le-a încredinţat operarea spitalului de oncologie, radioterapie, PET-CT şi medicină nucleară, precum şi cei care sunt în ambulatoriu – furnizorii de servicii medicale au contribuit la dotarea spaţiilor medicale. Aceştia sunt Monza, Neolife, Concierge Medical Intermedicas, Dr. Leventer Clinics, Clinicile Dentare Dr. Leahu, Secom, Senior City (care operează centrul rezidenţial, spitalul de geriatrie, centrul de wellness şi recuperare şi ambulatoriul de geriatrie), Clarfon. În ceea ce îi priveşte pe furnizorii de servicii nonmedicale, aceştia sunt Sensiblu, Synevo, Green Food, Ted's Coffee Co.  „Cred că se vor putea recupera aceste investiţii în aproximativ 10-15 ani şi tocmai de aceea o asemenea infrastructură nu este atractivă pentru a fi susţinută de un fond de investiţii, de exemplu, pentru că necesarul de timp pentru a recupera banii investiţi este mare.”

RĂZVAN BRASLA, WARGHA ENAYATI, DAN DOROFTEI, ANA MARIA MARIA

Cu voinţă, încredere, implicare şi inovaţie, toate se pot rezolva”

În realizarea propriu-zisă a construcţiei au existat câteva borne importante – găsirea terenului, realizarea studiului de fezabilitate, „bineînţeles, care nu a durat zeci de ani”, punctează antreprenorul, PUZ şi autorizaţia de construcţie, încheierea parteneriatului cu Monza, alegerea echipei de proiect, asigurarea finanţării, selectarea antreprenorului general (printr-o licitaţie cu caiet de sarcini de sute de pagini şi 7 ofertanţi), prima săpătură. Apoi, adaugă Enayati, după ce au început ridicarea construcţiei, totul a mers strună, nu au mai fost decât câteva alte „mici” hopuri – pademia şi starea de urgenţă (erau zile în care primeau zeci de scrisori prin care furnizorii invocau forţa majoră), dotarea şi mobilarea celor 35.000 de metri pătraţi, acordurile cu multiplii furnizori de servicii medicale din cadrul centrului şi, nu în ultimul rând, obţinerea avizelor şi a autorizaţiilor de funcţionare, la concurenţă cu avizarea centrelor de vaccinare. „Este o imagine destul de densă pentru cei doi ani de construcţie, dar care mi-a dovedit că dacă ai voinţă, încredere, implicare şi inovaţie în găsirea de soluţii, toate se pot rezolva.” Chiar şi în condiţii de pandemie, pe şantierul spitalului au avut peste 400 de muncitori zilnic, iar până la urmă toţi furnizorii şi-au onorat angajamentele contractuale, inclusiv furnizorii de echipamente medicale şi mobilier.

În prezent funcţionează policlinica şi spitalul de geriatrie, centrul rezidenţial va avea primii seniori în câteva zile, iar spitalul de oncologie, inclusiv radioterapia şi medicina nucleară, va începe imediat ce obţin toate avizele.

„Cred că se vor putea recupera aceste investiţii în aproximativ 10-15 ani şi tocmai de aceea, o asemenea infrastructură nu este atractivă pentru a fi susţinută de un fond de investiţii, de exemplu, pentru că aşteptarea de a recupera banii investiţi este mare.”

Cum au reuşit să ridice un proiect de asemenea anvergură în domeniul medical în doar doi ani? „Cred că dincolo de orice resurse financiare alocate, cea mai importantă este investiţia în oamenii care au ridicat proiectul”, răspunde medicul Wargha Enayati. „Am fost şi suntem cu toţii o echipă. Echipa mea, o mână de oameni care au ridicat ceea ce astăzi e deschis deja, funcţional. Dan Doroftei – directorul de dezvoltare şi acum directorul executiv al Enayati Medical City, de care sunt mândru că e parte din acest proiect, s-a întors din SUA parcă special ca să vină alături de mine şi să-şi aducă contribuţia şi expertiza.  Răzvan Brasla este project managerul, cel care a fost lângă mine de la idee şi a menţinut relaţia cu autorităţile statului, poate cea mai complicată provocare în tot acest proiect, căruia vreau să îi mulţumesc. Aurel Ocheana – omul meu de bază care ştie să coordoneze operaţional şi administrativ zecile de furnizori de echipamente, mobilier şamd şi cu care am ridicat şi deschis aproape toate clinicile şi policlinicile din Regina Maria. Echipa de project management de la CBRE fără de care miile de linii bugetare şi plasarea fiecărui şurub din clădire nu s-ar fi putut ţine sub control atât de uşor şi nu s-ar fi îndeplinit la timp.” Ideea designului proiectului a pornit de la un concept al unui birou de arhitectură din Austria – Josef Weichenberger Architects – şi a fost continuat de Square Bau în calitate de proiectant general. Punerea în execuţie a fost sarcina Synergy Construct, antreprenorul general care a ţinut şi pe timp de criză sanitară lucrările în termen astfel încât deschiderea să fie în orizontul de timp planificat.

Proiectul la care personalul medical îşi doreşte să lucreze

Enayati Medical City va avea aproximativ 600 de angajaţi, majoritatea medici, asistente şi infirmiere, iar acest proces de recrutare este început şi avansat. Contrar aşteptărilor, Enayati spune că nu a fost deloc greu să găsească oameni buni, foarte bine pregătiţi, empatici, care să se plieze pe obiectivele lor de bază, respectiv îmbunătăţirea experienţei pacientului, transformarea într-o alternativă la spitalele din străinătate şi completarea lipsurilor din sistemul medical din România.

„Una din marile surprize în acest proiect a fost tocmai că nu am avut o problemă în a găsi forţă de muncă, mai ales personalul medical. Cred că oamenilor le-a fost uşor să se raporteze la experienţa mea şi au venit în întâmpinarea mea, nu a fost nevoie să fac campanii laborioase de recrutare.”

O parte din cei cu care lucrează acum au venit alături de el şi din reţeaua Regina Maria, ştiind că vor fi parte a unui proiect care va schimba harta serviciilor medicale din România, printre ei aflându-se Coca Bălan – directorul operaţional al Senior City. „Cred că personalul medical din România îşi doreşte să lucreze într-un mediu în care să se poată valorifica profesional, să îşi pună amprenta, să aibă impact social şi să schimbe mentalităţi. Inovaţia şi integrarea sunt cheile cu care am deschis acest proiect.”  

L-am întrebat pe Wargha Enayati şi care sunt calităţile pe care le apreciază cel mai mult la un angajat sau colaborator: „Toţi cei care mă cunosc ştiu că apreciez la oameni cel mai mult caracterul şi dedicarea către a servi semenii. Pe lângă acestea, întrucât experienţa pe care o oferim  vrem să fie unică, am pus accent pe empatie şi profesionalism”.  

În tot acest oraş medical, Wargha Enayati şi-a asumat în totalitate operarea părţii de rezidenţial şi spital de geriatrie şi recuperare (Senior City), care la momentul de faţă sunt operaţionale şi unde au tot personalul medical, cât şi cel de suport, deja pe baricade. „De la medici angajaţi şi colaboratori, până la infirmiere şi mentenanţă, echipa este completă şi aşteptăm cu drag ca primii seniori să ne treacă pragul în câteva zile. Partea de policlinică vine în completare şi va fi coordonată de Ana Maria Marian, care va oferi servicii de concierge medical şi abonamente în parteneriat cu elita furnizorilor de servicii medicale şi va acoperi astfel toate specialităţile medicale oferind o experienţă integrată şi completă pacientului.”  

Locul unde vârstnicii vor fi trataţi „ca afară”

„Am construit un oraş dedicat seniorilor aşa cum nu s-a mai văzut în România, o dezvoltare care va schimba harta serviciilor şi a îngrijirii persoanelor vârstnice”, descrie el segmentul dedicat vârstnicilor. În afară de facilităţile legate de confort, calitatea produselor şi serviciilor oferite, cuvântul cheie este integrarea şi în această parte a proiectului EMC. „Oferim servicii de-a lungul întregului spectru de nevoi de îngrijire şi medicale. Îngrijirea este segmentată pe etaje în cadrul a două clădiri, una rezidenţială şi una de spital de geriatrie.”

Seniorii au la dispoziţie un wellness center (centru cu piscină, fizio-kineto şi alte terapii de recuperare), un centru de zi în care se vor desfăşura activităţi de recreere specifice vârstei şi capacităţilor, restaurant, cafenea, terase şi spaţii verzi generoase. Dotările de ultimă generaţie, amenajările de lux, siguranţa medicală, accentuarea zonei de socializare şi îngrijirea cu personal calificat şi dedicat rezidenţilor şi pacienţilor din Senior City vin să completeze un tablou aparent desprins din altă ţară. O inovaţie este conceptul de respite, prin care pun la dispoziţia vârstnicilor şi aparţinătorilor lor un pachet de îngrijire şi recuperare pe termen scurt, de două-trei săptămâni.  

„Una din marile surprize în acest proiect a fost tocmai că nu am avut o problemă în a găsi forţă de muncă, mai ales personalul medical. Cred că oamenilor le-a fost uşor să se raporteze la experienţa mea şi au venit în întâmpinarea mea, nu a fost nevoie să fac campanii laborioase de recrutare.”

În ceea ce priveşte tarifele, acestea sunt diferenţiate în funcţie de nevoi: rezidenţial sau spital de geriatrie şi recuperare. Dacă un senior are nevoie doar de îngrijire, de un loc în care să se simtă bine, confortabil, monitorizat, dar independent, să se bucure de activităţi şi socializare, atunci tariful este altul faţă de cel perceput unui senior cu Alzheimer sau cu boli cronice care necesită îngrijire medicală dedicată, investigaţii, monitorizare medicală şi sesiuni de recuperare. Componentele fixe ale costului sunt chiria (care variază între 1.000 şi 1.500 euro), alimentaţia (aproximativ 500 euro, în funcţie de recomandările nutriţionistului), dar componentele ce ţin de îngrijire, recuperare sau asistenţă medicală pot varia în funcţie de starea şi necesităţile seniorilor. „Noi nu avem un medic geriatru 8 ore pe zi în centru, avem echipe medicale la dispoziţie în centru, pe lângă faptul că, în caz de necesitate, avem chiar şi paturi ATI şi serviciu de gardă la dispoziţie.”  

Când vine vorba despre pacienţi, per ansamblu, antreprenorul spune că Enayati Medical City se adresează publicului larg, cu o amplă paletă de nevoi medicale, dat fiind varietatea şi experienţa furnizorilor prezenţi acolo, dar concentrarea va fi pe pacientul oncologic şi pe problemele vârstnicilor, cât şi pe recuperare. „De exemplu, suntem singurul spital privat cu departament de evaluare şi recuperare post-COVID, oferind într-un pachet cu spitalizare de trei zile toată seria de investigaţii şi terapii necesare pentru îmbunătăţirea stării de sănătate pacienţilor care au trecut prin forme medii şi severe de boală.” Consideră însă că marele lor diferenţiator este „conceptul de integrare”: „Pacienţii au un medic integrator care le urmăreşte evoluţia, le ghidează investigaţiile şi stabileşte cel mai bun tratament”.

Oraşul lui Enayati, un model de reformare a sistemului medical românesc?

Dincolo de facilităţile şi serviciile oferite în cadrul complexului medical, proiectul Enayati Medical City reprezintă şi o modalitate de inovare a sistemului de abonamente medicale. „Practic încerc să reformez sistemul de abonamente medicale prin întoarcerea la rădăcina conceptului, aşa cum l-am gândit în urmă cu 25 de ani. Abonamentul medical este personalizat pe nevoia beneficiarului, acesta este tratat cu prioritate şi include toate serviciile de care ar putea avea nevoie fără să fie ţinut în interiorul unui sistem închis de reţea”, explică Wargha Enayati.

Abonamentele din cadrul EMC oferite prin Concierge Medical sunt abonamente deschise, altfel spus, beneficiarul ajunge la cel mai bun medic sau face cea mai performantă investigaţie exact acolo unde trebuie şi când trebuie. Medicul integrator dedicat îi oferă ghidajul şi abordarea holistică a problemei medicale, îi recomandă cel mai bun furnizor de servicii care poate să fie în EMC, dar care poate să fie şi în altă parte, îi acoperă 99% din nevoile ce pot fi satisfăcute în cadrul unei policlinici, îi dă acces la profesori şi visiting professors nerestricţionat de parteneriate academice de faţadă, într-un timp scurt, fără timpi de aşteptare. „Reforma abonamentelor înseamnă că pacientul are şansa de a pleca cu diagnostic şi tratament, lămurit şi clarificat de medicul care îl ghidează.”

Dincolo de abonamente, speranţele lui Wargha Enayati sunt ca în viitor proiectele de tipul EMC să nu reprezinte o raritate în România. „Peste ani îmi doresc ca acest proiect să fie replicat, să fie îmbunătăţit, să fi deschis o piaţă a îngrijirii vârstnicilor în România aşa cum e ea în orice stat dezvoltat. Mahatma Gandhi spunea că «măreţia unei naţii se poate măsura după modul în care are grijă de membrii săi cei mai vulnerabili», în cazul nostru seniorii. Vreau să redăm demnitatea vârstnicului în România. Susţin şi încurajez orice proiect, de stat sau privat, care să aducă normalitate în îngrijirea acestei categorii vulnerabile.” Enayati crede că sistemul medical românesc va fi forţat să se reformeze, să creeze alternative pentru vârstnici, iar el adaugă că una dintre variante ar putea fi transformarea spitalelor ineficiente în centre de geriatrie şi recuperare în centre pentru îngrijiri paliative. „Gândiţi-vă, de exemplu, că la nivel naţional doar 11% din nevoia de paliaţie poate fi acoperită azi.”  

„Acolo (în sistemul public - n.red.) nu este voinţă politică şi nici organizare şi eficienţă în cheltuirea banului public  şi determinare în a se asuma decizii neelectorale cum ar fi închiderea de spitale ineficiente şi transformarea lor în centre de recuperare, asta ca să dau un singur exemplu.”

Wargha Enayati aminteşte şi că în ultimii 30 de ani în Bucureşti au fost construite doar patru spitale greenfield: spitalul Euroclinic construit în 2005 şi cumpărat în 2010 de Reţeaua Regina Maria (cu o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi), spitalul Monza Centru Cardiovascular (cu o suprafaţă de 18.000 de metri pătraţi), spitalul de copii Victor Gomoiu (cu o suprafaţă de 19.300 de metri pătraţi, singura investiţie a statului) şi Enayati Medical City (cu o suprafaţă de 35.000 de metri pătraţi) şi multiple funcţiuni spitaliceşti. La nivel naţional, mai sunt alte trei noi unităţi spitaliceşti construite greenfield: Institutul Oncologic Iaşi, Spitalul Mioveni şi Spitalul Regina Maria Cluj.  De asemenea, observă el, mediul privat a mers pe dezvoltare prin achiziţii de clinici sau spitale deja existente şi mai puţin organic, ca să îşi limiteze riscurile şi să fructifice investiţia rapid. „Când un proiect ca Enayati Medical City poate să îşi amortizeze investiţia în 10-15 ani, antreprenorii din sistemul medical ştiu asta şi preferă să meargă pe soluţii care să aducă cash repede. De aceea şi abonamentele au devenit un commodity, pentru că ele urmăresc volume şi nu satisfacerea nevoii medicale ale pacientului.”

Când vine vorba de stat, lucrurile sunt diferite. „În sistemul public, e altă poveste. Acolo nu este voinţă politică şi nici organizare şi eficienţă în cheltuirea banului public şi determinare în a se asuma decizii neelectorale cum ar fi închiderea de spitale ineficiente şi transformarea lor în centre de recuperare, asta ca să dau un singur exemplu.” El consideră că astfel de proiecte înseamnă chiar mai mult decât un pas spre normalitate în România. „În contextul pandemic actual, toată lumea a înţeles că au devenit o necesitate. O obligaţie morală a oricărui factor decident de a-şi asuma construcţia de unităţi spitaliceşti noi, indiferent de cine este sau nu la guvernare. România are nevoie de spitale noi, este un proiect de ţară care ar trebui să primeze în interesele oricui.”

Ce cuprinde Enayati Medical City:

— un spital de oncologie şi recuperare cu 6 săli de operaţie şi 100 de paturi, din care 18 ATI şi chimiorerapie, operat de Monza, buncăre pentru radioterapie, PET-CT şi medicină nucleară operate de Neolife;

— un spital de recuperare şi geriatrie cu secţii de recuperare de scurtă durată, recuperare de lungă durată, boli neurodegenerative şi paliaţie cu 150 de paturi;

— un centru rezidenţial pentru vârstnici cu apartamente şi camere destinate asigurării unui trai demn seniorilor, cu 50 de locuri şi centru de zi pentru seniori cu activităţi recreative;  

— cea mai mare policlinică, formată din 60 de cabinete în care vor funcţiona furnizori diferiţi de servicii medicale (Concierge Medical by Intermedicas, Dr.  Leventer Center, Clinicile Dentare Dr. Leahu, Integrative Medicine-Secom, Clinica Clarfon, ambulatoriu geriatrie şi recuperare Senior City, Laboratoarele Synevo) şi va acoperi toată aria de specialităţi medicale, de la recoltare, la recuperare cardio şi neuro;

— un centru de wellness cu fizio-kinetoterapie, dotat cu o piscină, sală de fitness şi toate funcţiunile de ultimă generaţie;

— în completarea funcţiunilor medicale, Enayati Medical City include şi un restauranat, o cafenea, farmacii, birouri, o sală de conferinţă de 200 de locuri, un spaţiu de expoziţie şi de leisure, parcare supra şi subterană cu peste 170 de locuri, grădini suspendate, curţi de lumină şi decoraţiuni de lux.

Drumul spre oraşul medical

30 noiembrie 1995 

Centrul Medical Unirea ia fiinţă cu un cabinet de cardiologie într-un apartament în Piaţa Unirii.

1996 

Wargha Enayati introduce pe piaţă noţiunea de abonamente medicale (în prezent o piaţă de 1,5 milioane de euro).

1999 

Lansează primul centru medical cu functionalităţi multiple – CMU Unirea, care include o reţea de mai multe policlinici.

2004 

Lansează primul spital dedicat exclusiv femeilor, rezultatul unei investiţii de 1 milion de euro.

2007

Gigantul de investiţii 3i Plc preia un pachet minoritar de acţiuni la CMU. Este prima intrare pe piaţa medicală a unui fond de investiţii, iar din tranzacţia cu 3i Plc rezultă cea mai mare investiţie din sistemul medical privat din România.

2008

Are loc prima extindere din sistemul privat în afara Bucureştiului – la Cluj-Napoca, prin achiziţionarea unei clinici, în urma unei investiţii de  500.000 de euro.

Deschide prima maternitate privată - cel mai modern spital dedicat obstetricii şi ginecologiei, cu dotări şi tehnici de ultimă oră, inclusiv cu posibilitatea naşterii în apă. A fost numită Regina Maria cu acordul Casei Regale a României.

Încheie primele parteneriate academice stat-privat – cu cel mai mare număr de personalităţi medicale, profesori care intră să ofere consultaţii în sistemul privat.

Lansează primul examen clinic complet, într-o singură zi, un proces complex de evaluare a sănătăţii  - VIP Health Check.

2010

A doua intrare a unui fond de investiţii, Advent International, care preia o participaţie majoritară la CMU, pentru extindere.

Prima achiziţie a unui spital privat Euroclinic, de la asigurătorul Eureka, o investiţie de 15 milioane de euro.

2011

Deschide primul spital privat la Braşov.

Pentru prima dată, Casa Regală oferă acordul ca o entitate privată să preia numele unui suveran român, astfel că CMU şi Euroclinic devin REGINA MARIA, Reţeaua privată de sănătate - Maternitatea Regina Maria devine REGINA MARIA Spital de obstetrică şi ginecologie, REGINA MARIA Policlinica pentru copii, REGINA MARIA Spitalul Euroclinic, Banca Centrală de Celule Stem REGINA MARIA, Divizia Laboratoare Clinice REGINA MARIA.

Înfiinţează prima policlinică socială din România, în parteneriat cu Primăria Capitalei, Policlinica Baba Novac,  dedicată persoanelor fără venituri si asigurări medicale, sub egida Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria – ONG condus împreună cu soţia sa, Mitra Enayati.

2012

Deschide cel mai mare spital dedicat în totalitate sănătăţii mamei şi copilului – spitalul Băneasa, rezultatul unei investiţii de 10 milioane de euro.

2015

În urma celei mai mari tranzacţii de pe piaţa serviciilor medicale din România, prin achiziţia integrală a pachetelor de acţiuni de către Mid Europa, cel mai mare fond de private equity cu investiţii în Europa Centrală şi de Est, dr. Wargha Enayati iese din acţionariatul RM. Potrivit surselor din piaţă, reţeaua era evaluată la acel moment la 150 de milioane de euro şi avea 2.000 de angajaţi.

Deschide Policlinica Sala Palatului – a doua policlinică pentru persoane cu venituri mici sub egida Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria.

Investiţia direcţionată în aceasta ajunge la 1 milion de euro.

2016

Cumpără Versa Medical, pe care o transformă într-una dintre cele mai importante companii de comunicare medicală din România, MedicHub – o investiţie de 1 milion de euro.

2017

Investeşte în prima clinică de second opinion din România – Intermedicas. Valoarea investiţiei ajunge la 500.000 de euro.

Cumpără prima revistă medicală din România, săptămânalul Viaţa Medicală – o emblemă a lumii medicale, fiind printre primele publicaţii nou-tipărite în decembrie 1989. Valoarea investiţiei ajunge la

100.000 de euro.

2018

Intră in acţionariatul primei aplicaţii de programări la medic din România, Docbook.

Susţine primul start-up de recrutare medicală din România – Medijobs.

Valoarea investiţiei în MediJobs şi în Docbook ajunge la 1 milion de euro.

Primeşte din partea Casei Regale a României Medalia Regală pentru Loialitate.

Intră în acţionariatul MediaMEd Publicis.

2019

Lansează conceptul de concierge medical, o premieră în România.

Lansează Asociaţia Medicilor Independenţi – AMI – care reprezintă o comunitate de clinici şi de cabinete medicale private independente conectate la un centru de comandă ce direcţionează pacientul către cel mai potrivit medic sau către cea mai potrivită clinică parteneră, cu scopul de a-i oferi acestuia o îngrijire integrată. Comunitatea oferă în acelaşi timp medicilor posibilitatea de a colabora şi dialoga în interesul actului medical, printr-un proces integrat, pluridisciplinar şi obiectiv.

2020

Lansează primul program de finanţare dedicat start-up-urilor medicale, Cleverage – cu o investiţie de 500.000 euro.

2021

Se deschide Enayati Medical City: deschiderea policlinicii a avut loc vineri, 29 ianuarie 2021, urmând ca până la finalul lunii martie  să fie deschise toate facilităţile:  centrul rezidenţial, centrul de wellness, spitalul de recuperare, spitalul de oncologie.