Cum sa faci primul milion de euro la 23 de ani

Autor: Ioana Mihai Postat la 15 mai 2011 8842 afişări

Prahoveanul Iustin Paraschiv are, la 29 de ani, un grup de firme a caror cifra de afaceri consolidata depaseste 120 de milioane de euro. In 2005, cand avea 23 de ani, a facut primul milion de euro profit, iar investitiile facute pana acum depasesc 20 de milioane de euro. Totul a pornit in joaca, recunoaste franc antreprenorul, iar felul cum a intrat in afaceri despre care nu stia mai nimic, inarmat doar cu indrazneala si fler, pare aproape antiteza unui model de afacere facuta ca la carte.

A stat toata vacanta in fabrica si n-a inteles mare lucru. Pana intr-o zi, cand a vazut ca intarzie foarte mult masinile cu marfa de la importatorul de carne - o afacere fondata de oameni care lucrasera anterior la fosta companie de stat prin care se derula importul si exportul cu alimente. Asa ca s-a gandit sa incerce marea cu degetul. A angajat un baiat bun vorbitor de engleza si au inceput sa sune in toata lumea. "Am cautat pe internet sa vedem de unde putem aduce carne - furnizori sau producatori."

Au urmat cateva luni de groaza.

Noaptea vorbea cu China si cu America, dar pe interlocutori ii pufnea rasul, pentru ca vorbeau cu niste copii care nici nu cunosteau sistemul. Legislatia veterinara era complicata si nici de taxe nu aveau habar. Cei ce lucrasera in sistem stiau ca la importuri din Germania erau anumite plati, iar pentru anumite "piese" (parti din animal) nu era nicio taxa, si asa Iustin Paraschiv a pierdut multe luni de somn. Nu cunostea nici produsele, cu denumiri tehnice specifice ("nu fusesem la targuri ca sa am un catalog unde sa vad denumirile"). Parintii lui, de pilda, cand faceau o comanda specificau "piept de porc taietura X". El insa nu stia denumirile in engleza.

Cu toate acestea, e-mailurile si telefoanele la furnizorii straini de carne au inceput sa dea roade.

"Dupa luni in sir nu importasem nici macar un kilogram, dar ma prinsese: eram la ore si ma sunau oamenii; in plus, aveam deja un angajat". Se gandise ca trebuie sa fie cineva care se pricepe la calculatoare, asa ca a ales un tanar care era manager la un internet cafe. "A stat langa mine opt ani. S-a specializat, a devenit din cautator de marfa manager de logistica. Si a fugit la o firma concurenta", evoca Paraschiv, fara ranchiuna.

Dupa o perioada de cateva luni a gasit un canal bun in Austria si a importat primul camion de marfa, mult sub pretul la care cumparau materie prima parintii lui. "Insa tatal meu s-a miscat mai repede cu niste italieni si mi-a dat peste nas tare de tot. Eu, cu tot cu angajat, cautand luni in sir, platind o multime de bani pe telefon - ca sunam in tot felul de tari - nu reusisem." Italienii venisera in tara pentru ca isi cautau parteneri, dar aveau doar anumite produse - in cazul acela, coaste. Piata este impartita pe tari - din Italia se importa anumite produse, din Germania altele, explica el: "Nu e vreo bariera, doar ca nu produc specificatia tehnica pe care o vrei. Acum stiu: aduc din Italia paharul de sticla alb, dar daca vreau rosu il iau din Olanda si tot asa".

Cei de la care luase carne l-au sunat ulterior: "Mai vreti?". Incepuse sa inteleaga engleza, dar incerca sa limiteze raspunsurile la "yes", "no", "OK". A facut la un moment dat un contract pentru o cantitate de trei camioane si a adus mai mult. A fost primul pas pentru fondarea firmei Carmistin, in 2001, dupa ce vreme de un an lucrase prin firma parintilor. Adusese mai multa carne decat era planificat, ceea ce i-a creat probleme: nu avea unde s-o depoziteze. Solutia? A luat Pagini Aurii, s-a uitat la producatorii de mezeluri si a cautat procesatori mici din Prahova, ca sa poata da cat mai rapid marfa. Si discutiile acelea au fost complicate, spune el. Acum, cand negociaza un pret, face o poza produsului si o trimite pe mail. Pe atunci, pentru 300 kg, clientii se urcau in Dacia "papuc" si veneau sa vada carnea, o suceau pe toate partile si luau cateva baxuri. Cand a fost intrebat de pret, a pus un profit mic, doar ca sa scape de marfa.

La acel transport de trei camioane a castigat cateva sute de euro si era extraordinar de fericit. Neasteptat a fost ca dupa ce micii mezelari au luat prima oara carne de la el, au inceput sa-i mai ceara. A vazut ca treaba devine serioasa - il sunau si furnizorii externi, si procesatorii interni - "eu doar eram intre ei si notam comenzile". In plus, primea telefoane cand era la cursuri si ii ruga pe cei ce il sunau sa dea SMS-uri, dar "majoritatea erau mesteri mezelari, genul care suna de o suta de ori pana cand raspunzi si nu se complica sa dea mesaje". Asa a pierdut uneori comenzile, pentru ca a vrut sa mearga zilnic la facultate.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/cover-story/cum-sa-faci-primul-milion-de-euro-la-23-de-ani-8265811
8265811
comments powered by Disqus
0 seconds of 54 secondsVolume 90%
Press shift question mark to access a list of keyboard shortcuts
00:00
00:54
00:54
 
0 seconds of 1 minute, 7 secondsVolume 0%
Press shift question mark to access a list of keyboard shortcuts
00:00
01:07
01:07
 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.

www.zf.ro
Impactul real al tarifelor preşedintelui Trump: La ce preţ ar putea ajunge un iPhone dacă tarifele rămân în picioare? Costurile urcă de până la 10 ori