Dupa ce a vandut carne la firme mici a inceput sa lucreze si cu cele mai mari. "Cred ca am avut si foarte mare noroc", evalueaza Paraschiv, gandindu-se ca la acea vreme avea un singur angajat. "Dirijam camioane, cumparam si vindeam marfa la 30-40 de cumparatori care veneau sa incarce carne in Dacii papuc." Intamplarea a facut ca a avut loc o criza de carne la nivel mondial, motiv pentru care toata lumea cauta marfa. La un moment dat a sunat cineva de la Aldis, ceea ce era ceva cu totul iesit din comun, ca si cum l-ar suna acum cineva din consiliul director al unei multinationale. "Ce oferisera ei era un vis, castigam cam cu 50% mai mult decat eram obisnuit." A semnat un contract cu ei si a inceput sa lucreze cu mai putina bataie de cap decat cu clientii mici. Aldis Calarasi a fost la vremea respectiva cel mai mare client si firma care a avut cel mai mare impact in dezvoltarea afacerii sale.

Pentru ca nu avea spatiu de depozitare, a trebuit sa inchirieze unul; in plus, in perioada 2002-2003 a inceput sa aiba tot mai mare nevoie de capital. "La un moment dat foloseam banii din firma parintilor pentru importurile de carne, nu aveam nimic separat." Dar apetitul lui de risc era mai mare decat al familiei. "Eu vedeam lucrurile altfel decat ei, intuiam oportunitatile. Incepeam sa-mi castig independenta fata de familie", explica tanarul milionar.

Voia, de exemplu, sa mearga la toate targurile din strainatate, iar deciziile se luau in functie de costuri, pentru ca nu aveau forta financiara. "Mi-am dorit foarte mult sa investesc in mine, ca sa capat cat mai multe cunostinte despre businessul asta. Asa am luat decizia, impreuna cu familia, sa fac separat firma Carmistin."

ABC-UL AGRICULTURII
A inceput sa calatoreasca foarte mult - o data la doua saptamani, dupa ce inainte nu pleca niciodata decat in tara - si a inceput sa aiba tot mai multa nevoie de bani. Ana si Cornel, firma parintilor, vindea tot mai multa marfa, deschidea magazine. Prin urmare, nu mai erau disponibile nici lichiditati prea multe, ceea ce l-a facut pe Iustin Paraschiv sa mearga la banca. Cei de acolo au crezut ca glumeste. "Le vorbeam de TIR-uri, cum vreau sa fac..." L-au ascultat, dar l-au refuzat. Dupa o vreme a obtinut capital de la o alta banca. "Daca reuseam sa iau creditul atunci, poate faceam cativa lei in plus. Am ajuns dupa cativa ani la concluzia ca nu ai cum sa te bazezi pe o banca." Argumentul lui era ca avea o oarecare experienta si sprijinul familiei, un business care mergea. "Nu le ceream bani pentru ursul din padure; garantam cu ce aduceam si vindeam. Era destul de simplu, dar n-au avut incredere."

Afacerile au crescut apoi rapid. A inchiriat un depozit la Ploiesti, care era si punct de desfacere. In 2005 ajunsese la o cifra de afaceri de 20 de milioane de euro, iar in 2006 volumul s-a dublat si a depasit 40 de milioane de euro. Anul trecut cifra de afaceri a Carmistin, firma prin care se deruleaza importurile si comertul de carne, a ajuns la 46 de milioane de euro, iar impreuna cu celelalte afaceri conexe a depasit 120 de milioane de euro. Daca se adauga si activitatile familiei - fabrica de mezeluri si reteaua de magazine Ana si Cornel - cifra de afaceri ajunge la 150 de milioane de euro.

Toate firmele pe care le-a mai construit si-au inlantuit activitatea de Carmistin sau de Ana si Conel. Un exemplu este Pajo Holding, cu ferma de animale, fabrica de furaje si culturi de cereale - o afacere dezvoltata treptat prin investirea dividendelor de la Carmistin. Pajo a fost infiintata in perioada 2005-2006, "cand am inceput sa fac bani in adevaratul sens al cuvantului". Adica peste un milion de euro profit pe an. De atunci a inceput sa investeasca masiv. N-a cheltuit pe terenuri rezidentiale, ci agricole, mai cu seama ca atunci foarte multi voiau sa scape de pamant si il vindeau la preturi mici - de la 300 de euro la 600 de euro pe hectar.

Inca dinainte de 2005 parintii lui primeau tot felul de oferte pentru teren - de la suprafete de doar cateva mii de metri patrati, pe care le-au preluat, atat cat si-au permis. Pajo Holding a fost facuta cu scopul de a folosi aceste terenuri, pentru ca "era pacat de ele sa ramana in paragina". Acum terenurile sunt cultivate cu grau si porumb, iar Pajo a ajuns sa aiba 1.500 de hectare de teren agricol. Anul acesta are bugetat un milion de euro pentru cheltuieli cu utilajele fermei de productie vegetala, ce urmeaza sa fie livrate pana la finalul lunii august. Cat despre investitiile totale in firme, pana acum au ajuns sa treaca in total de 20 de milioane de euro. Pe acelasi tipar ca la import si comert cu carne, nici in agricultura nu avea experienta cand s-a apucat de ea. "Habar n-aveam", recunoaste. S-a gandit totusi sa investeasca in utilaje (tractoare, pluguri), pentru ca a inteles ca fara ele nu va avea rezultate. Alta problema si aici: nu avea unde sa tina tractoarele si plugurile decat in curtea fabricii de mezeluri. S-a ivit insa o oportunitate: o ferma paraginita a intrat in faliment si era in lichidare, asa ca a cumparat-o pentru spatiu.