Numai ca, odata ce a inceput sa cultive cereale, a constatat ca era o ocupatie paguboasa. Cheltuia mai mult decat castiga, iar la final de an iesea in pierdere. Solutia care i-a venit in minte a fost sa creasca animale si sa foloseasca drept furaje cerealele cultivate. Investitiile in ferma, despre care Paraschiv afirma ca este una dintre cele mai moderne din tara, au ajuns la patru milioane de euro. Antreprenorul vorbeste despre milioanele de euro cu o dezinvoltura rar intalnita: anul acesta are de gand sa mai investeasca in ferma "putin" (500.000 de euro) pentru modernizari, capacitatea urmand sa creasca cu circa 10%.
La Pajo Holding investitiile mari vor tinti insa de acum fabrica de furaje. "Am castigat un proiect european de 4 milioane de euro si vreau sa fie cea mai moderna fabrica de profil din tara", spune prahoveanul, care adauga ca in urma investitiilor si capacitatea de productie va creste pana spre 100.000 de tone pe an, fata de 60.000 de tone in prezent. Companiile din grup sunt principalii clienti pentru produse, iar in afara de ele mai are cateva contracte sezoniere cu anumite lanturi de farmacii veterinare pentru furaje.

NU VOIAM SA FAC MALL
Dupa productia de carne si dupa agricultura, mai lipseau cateva verigi intr-un lant aproape complet: o ferma de pasari, vanzarea produselor prin magazine proprii si varierea ofertei cu produse traditionale.

Desi afacerea incepuse cu un abator, acesta fusese inchis cand au inceput activitatile de zootehnie, pentru ca fabrica noua de mezeluri, facuta pe standarde europene ca sa poata permite exportul, nu permitea taierea animalelor in abatorul vechi. In 2007 lucrau cu abatorul din Ceptura, pe care s-a hotarat sa-l cumpere si au investit in el pana acum 3,5 milioane de euro. Mai nou, firma a depus si un dosar pentru fonduri europene, iar cu 3 milioane de euro, Paraschiv vrea sa faca acolo o fabrica de produse traditionale.

Tot in 2007 a mai preluat o firma, dupa acelasi principiu al lucrului luat de la zero. Pana atunci Ana si Cornel facuse achizitii de magazine, dar vindeau mai mult carne de porc si de vita, fiindca aprovizionarea cu carne de pui de la furnizori se facea greu, mai ales vara, cand cererea era mai mare. A aparut la vanzare prin licitatie publica Avicola Babeni din Ramnicu Valcea, al carei actionar majoritar era Oltchim. A mers la licitatie si a cumparat-o cu 6-7 milioane de euro, singurul criteriu de alegere fiind capacitatea de productie, intrucat nu intrase niciodata intr-o ferma de pui.

"Am avut un curaj nebunesc cand am cumparat Avicola. M-am trezit cu halele pline de pui si a doua zi trebuia sa le dau de mancare", rememoreaza antreprenorul experienta despre care spune ca a fost "cea mai neagra a vietii mele". Angajatii au iesit in strada a doua zi dupa preluare si n-au mai vrut sa lucreze la ferme. Paraschiv cumparase activele si nu societatea, iar personalul era angajat la Oltchim, de unde ar fi trebuit sa-si dea demisia si sa se angajeze in noua firma in aceleasi conditii. Oltchim, vanzand activele, nu mai avea nevoie de cei 600 de angajati, care insa nu au vrut sa demisioneze si au fost concediati cu plati compensatorii. Circula zvonul ca noul proprietar ar fi vrut sa darame fermele si sa construiasca in loc un mall si un magazin Carrefour. "I-am convins ca nu e adevarat, dar dupa cativa ani de munca."

Paraschiv a vrut sa-i angajeze, dar "m-am trezit la negocieri cu un lider sindical de la Cartel Alfa, care cerea un contract colectiv de munca, cu tot felul de pretentii absurde". 80% dintre oameni au plecat, iar antreprenorul avea in fata o problema grava: n-avea cine sa se ocupe de ferme, pana acolo incat ajunsesera directorii sa mearga cu galetile sa dea de mancare la pasari. Acum la Avicarvil sunt in jur de 700 de angajati, numar la care a ajuns prin mari chinuri. "Am schimbat vreo 3.000 de oameni, care se vad in cifre, la Inspectoratul Teritorial de Munca." A apelat la toate tipurile de recrutari care i-au venit in minte, de la afise lipite peste tot pana la anunturi in ziare, reviste si posturi locale de radio si TV. Isi aminteste ca la interviuri veneau oameni care nu lucrasera niciodata nicaieri sau lucrau o singura zi si apoi renuntau fara sa anunte sau furau. "Oricati bani ai avea, oricat de destept ai fi, factorul uman poate face diferenta dintre succes si catastrofa", sustine tanarul milionar, care marturiseste ca era cat pe ce sa abandoneze proiectul.