Vreau să muncesc doar câteva ore pe zi sau în weekend – pot să fac ridesharing sau livrări la domiciliu.

Am acumulat deja suficientă experienţă în carieră şi în viaţă încât pot să o împărtăşesc şi altora – mă fac speaker motivaţional.

Sunt carismatic şi îmi place să filmez – pot să îmi fac un vlog şi să trăiesc din asta – la orice vârstă.

Îmi place să călătoresc – pot să fiu plătit pentru această pasiune ca blogger de călătorii.

Tehnologia şi-a pus amprenta în toate domeniile, iar dacă sunt oameni care spun că noile tehnologii şi digitalizarea elimină anumite meserii, antreprenori, oameni de afaceri şi specialişti în resurse umane spun că tot tehnologia dă viaţă altor joburi. Astfel, prin dezvoltarea tehnologiei s-a conturat economia colaborativă, care defineşte sistemul socio-economic clădit pe conceptul folosirii în comun a resurselor fizice şi umane. Un avantaj al economiei colaborative, din punct de vedere concurenţial, constă în faptul că existenţa platformelor colaborative conduce la intrarea pe piaţă a unor noi actori economici, ceea ce generează o ofertă mai mare şi mai variată, atât de locuri de muncă, cât şi de servicii. Business MAGAZIN împreună cu OLX au organizat clubul „Joburi noi, meserii vechi”, în cadrul căreia antreprenori din domeniile colaborative, oameni de afaceri şi specialişti de HR au discutat despre viitorul noilor joburi şi despre potenţialul de dezvoltare al economiei colaborative.

Noile joburi – livrator la domiciliu, şofer de ride-sharing, vlogger, influencer sau youtuber – au început să-şi creioneze piaţa deja de câţiva ani şi în România, iar factorii ce stau la baza dezvoltării acestor domenii sunt veniturile suplimentare şi programul flexibil.

Antreprenorii care au pus bazele unor aplicaţii precum Glovo, Bolt, Free Now, dar şi specialişti în resurse umane prezenţi în cadrul conferinţei „Joburi noi, meserii vechi”, organziată de Business Magazin în parteneriat cu OLX, spun că în următorii cinci ani trei din zece angajaţi vor lucra în economia colaborativă, segment de piaţă dezvoltat de aceste aplicaţii care practic intermediază cererea şi oferta de pe piaţă.

„Economia colaborativă va creşte ca pondere, iar din totalul celor 5 mili­oane de angajaţi cel puţin 25% vor lucra în economia colaborativă în următorii cinci ani. Dar trebuie să luăm în calcul schimbările legislative şi alte fluctuaţii”, a spus în cadrul conferinţei Andrei Frunză, CEO al Free Now (fosta Clever).

Termenul „economie colaborativă“ (sharing economy sau gig economy) a prins rădăcini încă de la începutul anilor 2000, odată cu înfiinţarea noilor modele de afaceri, precum Uber, Airbnb, Glovo, Bolt, Free Now. Însă conceptul consumului colaborativ a devenit din ce în ce mai popular în ultimii ani, când companiile de profil au început să se dezvolte şi să atragă din ce în ce mai mulţi oameni – atât la nivel de salariaţi, cât şi la nivel de clienţi – prin anunţurile publicate pe platforme de recrutare, precum OLX şi nu numai.

„În 2012, pe OLX era un singur anunţ care conţinea cuvântul «Uber» în titlu”, a spus Paul Neagoe, business manager la OLX. Spre comparaţie, în 2019, pe platforma OLX au fost înregistrate aproximativ 1.900 de anunţuri pentru şoferi de ride-sharing şi peste 20.800 de aplicaţii din partea candidaţilor, potrivit studiului „Indexul locurilor de muncă” realizat de OLX.

În acest context, Paul Neagoe spune că tehnologia ajută economia colaborativă să se dezvolte. „Tehnologia ajută la două lucruri principale: ne câştigă timp şi ne deschide uşi. Ne ajută să câştigăm o anumită sumă de bani suplimentară pe lângă jobul curent şi deschide uşi pentru un număr mare de anunţuri de recrutare. Probabil că provocarea principală e la angajator, la modul în care înţelege şi se adaptează la tot ce fac noile tehnologii şi la cum creează ele dinamica prin care oamenii pot să îşi suplimenteze veniturile. Cum gândim modul de operare, asta e provocarea”, a spus Paul Neagoe.

În urmă cu doi ani şi-a început activitatea pe piaţa locală şi Glovo, aplicaţia de livrare rapidă care permite utilizatorilor să comande, să trimită şi să primească orice produs la adresa specificată în comandă. În prezent, pe platforma Glovo sunt înscrişi aproximativ 16.000 de livratori, a spus Filip Ciurel, operations manager în cadrul Glovo.

„O parte din ei sunt activi săptămânal. Avem şi oameni care lucrează spontan, sunt cei care lucrează în weekend, sunt şi part-time care intră pe platformă după ce termină programul la locul de muncă de zi cu zi, dar avem şi livratori care lucrează full-time. Sunt oameni care muncesc pentru Glovo doar o lună, pentru că vor să strângă bani pentru vacanţă. Am început să îi vedem pe livratori ca pe clienţii noştri, ei sunt cei pe care vrem să îi atragem pe platformă de dimineaţă. Lucrăm la eficientizarea livrărilor, pentru că vrem să le creăm o experienţă plăcută şi lor, şi clienţilor lor”, a explicat Filip Ciurel poziţionarea companiei Glovo faţă de candidaţii din piaţa forţei de muncă şi modul în care încearcă compania să îşi atragă şi să reţină livratorii pe platformă.

Alina Gheucă, HR manager în cadrul KPMG, este de părere că provocarea angajatorilor este să fie atenţi la nevoile angajaţilor şi să încerce să găsească factorii care îi motivează şi îi fac fericiţi, pentru că astfel le creşte şi productivitatea la locul de muncă.

„Dacă ne uităm la realitate, lucrurile care ne motivează sunt foarte simple. Acel «mulţumesc» din partea mangerului, care te face să simţi că ai terminat cu bine un proiect. Provocarea este să ajungem să înţelegem care este acel element de bază pe care dacă l-am satisface l-ar face pe angajat mai fericit. Provocarea majoră a viitorului este acel mental health. Cum îi ajuţi pe oameni să fie în echilibru cu ei şi cu tine”, a spus Alina Gheucă.

Cristian Sălceanu, operational manager în cadrul Bolt România, spune că şoferii din cadrul companiei Bolt sunt motivaţi de modul în care sunt trataţi de pasageri, de modul în care sunt trataţi de angajatorii lor, de faptul că primesc banii la timp şi de programul flexibil pe care îl oferă acest tip de job.

„E o diferenţă mare între cum era privit un job acum 10 ani şi cum sunt privite joburile acum. Pentru că atunci când ai salariu competitiv pe piaţă, te motivează cultura, felul în care eşti tratat şi valoarea pe care o aduci în munca pe care o desfăşori”, a spus Cristian Sălceanu.

De asemenea, Oana Botolan Datki, SEE managing partner la Cteam, consideră că provocarea companiilor stă şi în educarea şi dezvoltarea tinerilor care în prezent sunt elevi şi care, din diferite motive, pleacă din ţară pentru a munci în străinătate, ori îşi deschid propriile businessuri sau nu ajung niciodată în câmpul muncii pentru că nu au studii şi nu sunt pregătiţi pentru nicio meserie.

„Provocarea mare pe care o avem este cu tinerii. Trebuie să fim atenţi la elevii de liceu şi la implicarea pe care o avem în educarea lor, aducerea şi ţinerea lor într-o realitate concretă legată de piaţa muncii. Una dintre probleme este că ei nu ştiu ce joburi sunt pe piaţă sau în ce direcţie să se îndrepte. Cei care sunt în licee bune pleacă. Aproximativ 80% reprezintă proporţia de copii care sunt hotărâţi şi susţinuţi de familii să plece la facultate în alte ţări. Iar cei care nu sunt în licee de top nu ştiu unde să se ducă la muncă şi îngroaşă rândurile şomajului. Noi ne plângem că nu avem oameni, aducem oameni din alte ţări, dar trebuie să ne uităm şi aici, în România. Asta mi se pare provocarea. Să nu aşteptăm să se facă ci să participăm direct”, a spus Oana Botolan Datki.

Ea observă că sunt multe joburi pe piaţă care nu înseamnă nimic pentru tineri. „Această educare poate veni dinspre angajatori, care pot explica joburile noi apărute pentru a nu mai părea atât de complicate pentru tinerii care doresc să aplice pentru aceste joburi. Şi la joburile care presupun muncă fizică informarea şi educarea sunt necesare. Şi munca fizică se întâmplă în anumite condiţii în ziua de azi, se învaţă o meserie, se acordă pachete salariale şi poate anumitor candidaţi li se pare interesant şi preferă să rămână să muncească în ţară”, a spus Oana Botolan Datki.

Şi Andrei Frunză consideră că provocarea este de partea angajatorului, care trebuie să anticipeze trendurile şi să pregătească atât compania, cât şi angajaţii acesteia pentru schimbări.

„Provocările pe care aceste trenduri le ridică sunt pentru antreprenori, pentru businessuri. Cred că este rolul managerului sau al liderului să anticipeze trendurile, să le vadă, să le conştientizeze. Aici mă refer la tehnologizare, automatizare. Modul în care ne raportăm ca indivizi la aceste trenduri răspunde la întrebarea «Aceste provocări prezintă oportunităţi sau riscuri?» şi cred că fiecare trebuie să ne întrebăm cum ne raportăm la ele, ce înseamnă pentru noi şi pentru businessul nostru, cum le transformăm în şanse, pentru a valida businessul nostru pentru viitor. Poate un anumit job are un viitor mai puţin strălucit, iar dacă putem conştientiza acest lucru putem investi din timp în dezvoltarea proprie, care să ne facă să fim competitivi. La nivel corporate este rolul liderului să traducă aceste trenduri, pentru a valida pentru viitor strategia de dezvoltare. Cred că suntem cu toţii atenţi la tactici pe termen scurt, pentru că e prezentul care domină atenţia şi suntem mai puţin deschişi sau interesaţi în a pregăti viitorul”, a spus Andrei Frunză.

Cel mai mare atu al noilor meserii, precum livrator la domiciliu, şofer de ride-sharing, vlogger sau influencer, este că nu există o limită de vârstă pentru cei care vor să presteze aceste meserii, a spus Andra Pintican, human development manager la Global Records.

Astfel, pentru aceste meserii sunt mai importante flexibilitatea angajaţilor şi dorinţa lor de a-şi dezvolta noi abilităţi.

„În aceste meserii nu există limită de vârstă. La noi cel mai mic vlogger este un puşti de 4 ani care a venit la pachet cu întreaga familie. Totul ţine de targetul stabilit de ei, de dorinţa lor de a se adapta la noile trenduri, pentru că e un trend pentru orice, iar vârsta nu e un impediment, poate doar capacitatea de a te adapta. YouTube-ul este o lume dinamică, iar vloggerii, influencerii sau youtuberii se adaptează rapid la noile trenduri”, a spus Andra Pintican.

Cristian Dascălu, inginer software şi vlogger, spune că singurele criterii pe care se bazează în cariera lui de vlogger sunt flexibilitatea lui de a se adapta la noile trenduri şi creativitatea lui de a crea şi livra conţinut de calitate care să atragă şi să menţină publicul atent la postările lui. 

„Vloggingul este un mod prin care mă documentez. Este o ocazie să îmi documentez viaţa, atât pentru mine, cât şi pentru publicul care mă priveşte. Aşa îmi pun în valoare creativitatea. Pentru această meserie ai nevoie de trei abilităţi – să fii perseverent şi constant, să fii deschis la a învăţa, şi nu în ultimul rând trebuie să fii natural, să te studiezi puţin pe tine. Eu mă bazez pe capacitatea mea de a mă adapta într-o lume dinamică. Consider că acesta este un skill pe care dacă îl ai nu dai greş, devine obligatoriu pentru majoritatea dintre noi”, este de părere Cristian Dascălu.

Şi în meseria de barman/barista – noul termen folosit pentru persoanele care prepară şi livrează cafeaua într-o cafenea de specialitate – se produc schimbări odată cu digitalizarea. Astfel, Laurenţiu Ştefan, barista roaster şi cofondator al  DropShot Coffee Roasters, spune că în prezent un barista trebuie să se axeze mai mult pe comunicarea şi socializarea cu clienţii din locaţie decât pe prepararea cafelelor.

„Şi noi lucrăm la automatizare, iar ce trebuie să facă barista este să poată comunica cu clientul. Folosim echipamente care să scoată produsul – cafeaua, fresh-ul – ca un barista bine pregătit pentru a prelua partea fizică din muncă şi lăsăm doar ce poate fi creativ. Trebuie să aducem acest plus pentru a creşte partea de socializare”, a spus Laurenţiu Ştefan.

El a explicat că în industria în care lucrează, forţa de muncă este o provocare foarte mare, deoarece majoritatea candidaţilor care aplică pentru un astfel de job sunt persoane în vârstă care nu mai găsesc un loc de muncă în alte domenii, persoane care au 10 sau 11 clase sau persoane care vor să înveţe această meserie pentru ca mai apoi să pornească pe propriile picioare un business în lumea cafelei de specialitate.

„Această meserie este practic comerţul din trecut. Nu atrage persoanele cu studii medii sau superioare. Media de studii este de 11 clase, iar noi ne luptăm să îi trimitem la meditaţii, să meargă la şcoală, să meargă la traininguri. Şi după ce îi pregătim este greu să îi ţinem în ţară, deşi un barista câştigă peste 1.000 de euro. Majoritatea care se angajează în domeniu înţeleg că e un job pe termen scurt. Pentru program part-time găsim studenţi, pentru full-time mergem spre cei cu 10 şi 11 clase. Abordăm şi varianta în care angajăm persoane de peste 40 de ani. În trecut aveam 80 - 100 de CV-uri pentru un anunţ de angajare, iar acum trebuie să îi caut eu”, a adăugat Laurenţiu Ştefan.

Cătălin Codreanu, preşedintele Coaliţiei pentru Economia Digitală, a menţionat că în 2030 aproximativ 23 de milioane de joburi vor fi influenţate de dezvoltările tehnologice.

„Va trebui să ne adaptăm la un model economic digital de a livra şi cumpăra servicii. Fie că sunt reglementate sau nu. Într-un viitor de 10 ani, lucrurile se vor schimba fundamental. Beneficiile directe şi indirecte pe care le aduce ride-sharingul în economie depăşesc 1,2 miliarde de lei pe an. Proiecţia pe un an de zile cu reglementarea care a intrat în vigoare de la 1 februarie duce veniturile generate de industria de ride-sharing spre 3 miliarde de lei. Depinde de cum evoluează lucrurile, atât din partea clienţilor, cât şi a celor care activează în domeniu”, a concluzionat Cătălin Codreanu.

În ceea ce priveşte media de vârstă, Raluca Pârvu, business manager la BPI Group, este de părere că antreprenorii ar trebui să îşi deschidă orizonturile şi să nu mai fie reticenţi atunci când candidaţii care se prezintă la interviu au vârsta de peste 35 de ani.

„Ţine de angajatori să deschidă perspectiva şi să nu mai angajeze doar oameni până în 35 de ani. E o frână pe care angajatorii şi-o pun singuri. Au rămas ancoraţi în trecut, încă mai fac paralele cu generaţia anilor 1980, pe care au eliminat-o. Dacă vrei să găseşti angajaţi, în prezent, trebuie să ai mintea deschisă”, a spus Raluca Pârvu.

De asemenea, Adrian Dinu, fondatorul Creasoft, a menţionat faptul că pe piaţa muncii nu mai sunt tineri care să aplice pentru posturi ce presupun muncă fizică, aceştia fiind într-o continuă căutare de joburi care presupun muncă intelectuală sau creativitate.

„Când vorbim de muncă fizică (spre exemplu tehnicieni care lipesc fire) este o provocare mare să găseşti personal. Observ o scădere mare a numărului de tineri care efectuează munci fizice. Astfel, tehnologia va ajuta în viitor, pentru că multe din muncile fizice vor dispărea, ceea ce nu este o veste proastă, pentru că nu mai sunt doritori pentru aceste meserii”, a spus Adrian Dinu.

În 2019, numărul anunţurilor de angajare postate pe platforma OLX s-a stabilizat în jurul a 500.000, însă numărul candidaţilor activi pe platformă şi activitatea acestora au crescut, a explicat Paul Neagoe.

„Pe parcursul unui an sunt postate pe platforma OLX aproximativ 500.000 de joburi. Marea majoritatea sunt în Bucureşti, undeva la 30%. În judeţele principale sunt undeva la 20.000 – 30.000 de joburi, faţă de Bucureşti care înregistrează peste 100.000 de anunţuri de joburi. Dacă numărul anunţurilor de angajare a rămas stabil în 2019 faţă de acum doi ani, numărul de candidaţi şi de aplicaţii înregistrate pe platforma OLX a crescut cu 25%, ajungând la 17 milioane de aplicaţii anul trecut. La nivel de aplicanţi, diferenţa e mai puţin semnificativă pentru că ei caută locuri de muncă peste tot, iar diferenţele sunt date de mărimea oraşelor în sine”, a spus Paul Neagoe.

Potrivit studiului „Indexul locurilor de muncă”, şoferii au fost cei mai căutaţi candidaţi în 2019, pe platforma OLX fiind înregistrate peste 86.500 de anunţuri de angajare pentru acest post. Totuşi, comparativ cu anul 2018, numărul de locuri de muncă pentru şoferi a fost în scădere cu 3% anul trecut. În topul celor mai multe anunţuri de angajare postate anul trecut pe OLX se mai află meseriile de ingineri, meseriaşi, constructori cu peste 74.900 de anunţuri, lucrători producţie, depozit logistică cu un număr de peste 39.900 de locuri de muncă, personal hotelier – restaurant cu peste 38.100 de anunţuri şi casieri – lucrători comerciali cu un număr de peste 36.100 de locuri vacante.

Cum îşi caută joburi românii?

În medie, un angajator a găsit un candidat potrivit în 20 de zile de la publicarea anunţului de angajare pe OLX în 2019, cu trei zile mai repede decât în 2018.

În căutarea unui loc de muncă candidaţii au început să-şi ajusteze aşteptările, aplică la mai multe joburi şi iau o decizie de angajare mai rapid decât în anii anteriori.

În medie, companiile au publicat aproximativ 40.000 de anunţuri de locuri de muncă noi în fiecare lună din anul 2019. Comparativ cu anul 2018, în 2019 cea mai mare creştere a numărului de anunţuri de angajare publicate pe OLX a fost înregistrat în luna martie, plus 20%. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în luna noiembrie, minus 22%.

În medie, un anunţ de angajare publicat pe platforma OLX strânge câte 35 de candidaţi.

Bucureştiul concentrează un sfert din cele aproximativ 500.000 de anunţuri de recrutare.

Sursa: „Indexul locurilor de muncă” realizat de OLX România