Se vede cel mai bine la E3, cel mai mare targ mondial al industriei jocurilor desfasurat anual in Los Angeles. Productiile noi par sa semene din ce in ce mai mult una cu cealalta, preferate fiind shooterele in care strategia nu este foarte importanta. "Simulatoarele si jocurile de tip shooter sunt singurele optiuni in materie de jocuri noi", apreciaza Michael Pacter, analist pe acest domeniu in cadul firmei de investitii Wedbush. Producatorii refuza practic sa-si mai asume riscuri, mai ales in aceste vremuri economice dificile, si prefera sa se concentreze pe jocuri care au sanse sigure sa genereze venituri frumoase. Iar consumatorii nu ajuta cu nimic la schimbarea situatiei si prefera jocuri precum cele sociale, repetitive si parca fara sfarsit, sau continuari ale unor jocuri cunoscute. "Singura oportunitate pentru inovatie in domeniu vine acum din zona jocurilor online gratuite, o nisa foarte fierbinte in ultimul timp", apreciaza Jesse Divnich, vicepresedinte in cadrul companiei de cercetare din industria jocurilor Electronic Entertainment Design and Research. "Ne-am obisnuit totusi sa luam tehnologia de-a gata", apreciaza Bea Longworth de la Nvidia. "Si chiar daca astazi observam o explozie a jocurilor si aplicatiilor mobile simple, tehnologia de procesare grafica din spatele lor era de neconceput in termeni de complexitate si costuri acum cativa ani".

Intr-adevar, e mai la indemana decat in anii de evolutie a computerelor si internetului, dar nu inexistenta.

MOORE, DIN NOU

Legea privitoare la puterea de procesare n-a fost singura teorie care l-a facut celebru pe Gordon Moore. Mai rar amintita, cea de-a doua lege a lui Moore a facut referire la componenta economica a progresului tehnologic. Practic, nu doar puterea de procesare, ci si investitiile necesare dezvoltarii unui microprocesor urmau sa creasca exponential. In 1995, omul de afaceri caracteriza drept ingrijorator ritmul in care cresteau costurile de fabricatie pentru dezvoltarea de tehnologii si de produse IT. Era atunci vorba despre toate componentele investitiei, de la o fabrica pentru care costul a crescut de la 15 milioane de dolari in 1966 la 1,5 miliarde de dolari in 1995 si pana la cheltuielile cu cercetarea si dezvoltarea care dicteaza procesul de evolutie tehnologica. Investitiile mondiale in cercetare pentru inovatie au scazut in 2009 la 503 miliarde de dolari, de la 521 de miliarde de dolari in anul precedent - cand a fost atins varful din acest punct de vedere, potrivit unui raport anual realizat de compania de cercetare Booz & Company. Iar analistii apreciaza ca acelasi lucru s-a intamplat si anul trecut si ca tendinta probabil se va mentine inca o perioada, avand in vedere ca cel mai abrupt au scazut investitiile din domeniul auto, urmat la o distanta nu foarte mare de cel al computerelor si electronicelor, domenii puternic afectate de criza economica mondiala si de scaderea generala a consumului. Fapt care nu se va traduce in altceva decat o incetinire in aparitia inovatiilor. In fond, pentru industria auto, mijlocul de transport a ramas acelasi decenii intregi, iar masinile pe care le conducem au ramas in linii mari la fel, chiar daca sunt dotate cu tot felul de senzori, sunt mai aerodinamice si pot parca singure. Si nu degeaba sunt suparati investitorii Apple pe lipsa de noutate care caracterizeaza acum produsele companiei.

AUDIO, FOTO, VIDEO
"Diferenta intre calitatea aparatelor de fotografiat din anii 1999 si cea a celor din prezent este ca de la cer la pamant. Rezolutia s-a marit de la 2.7 megapixeli la mai mult de 10 megapixeli, iar designul s-a transformat radical. Va fi diferenta intre azi si 2020 la fel de mare? Eu unul nu stiu", scria Karim Ghantous pe site-ul photo.net in cadrul unei discutii despre evolutia in viitor a camerelor foto. Ghantous preciza ca toate imbunatatirile aduse acestor dispozitive, precum functia de a filma sau designul din ce in ce mai sofisticat sunt lucruri care exista demult, insa au fost imbracate in alte haine. Lipsa de inovatie nu se manifesta doar in cadrul camerelor foto, ci si in alte segmente precum monitoarele sau Mp3 playerele.

Asadar, dincolo de megapixeli, respectiv GB, luminozitate sau contrast, aceste produse nu prea au avut incotro sa evolueze, iar progresul tehnic s-a oprit de mai multa vreme, singura diferenta dintre un aparat foto de acum zece ani si unul din prezent constand mai degraba in design decat in noutatea tehnologica. Iar cel mai bun exemplu este domeniul playerelor. Progresul a fost urias cand s-a facut trecerea de la caseta audio la CD audio, apoi cand s-a schimbat formatul melodiei, iar in loc de 18-20 de melodii, pe acelasi suport incapeau deja cateva sute, iar in final au aparut playerele digitale, cu memorie incapatoare pentru cateva mii de melodii. Popularul iPod, de pilda, nu este cu nimic mai bun acum decat era in urma cu 5 ani. Doar designul si capacitatea de stocare sunt altele, dar in rest nu au fost schimbari majore.