Gordon Moore a facut in 1965 o observatie despre progresul tehnologic. La acea vreme, cand tehnologia era intr-un stadiu relativ incipient de dezvoltare, Moore s-a aratat convins sa puterea de calcul se va dubla la fiecare aproximativ doi ani, evolutie masurabila prin numarul de tranzistori dintr-un cip. Si, cel putin pana acum, a avut dreptate, contribuind chiar la materializarea teoriei devenite ulterior punct de referinta pentru industria IT, denumita in mod emblematic "legea lui Moore" - trei ani mai tarziu, in 1968, a pus alaturi de Robert Noyce bazele Intel Corporation, cel mai mare producator de microprocesoare din lume.

Dupa mai bine de patru decenii, in 2007, Gordon Moore a facut o noua observatie. Pe scena deschisa, in fata unei audiente de cateva mii de persoane adunate la un forum Intel din San Francisco, Moore a vorbit despre sfarsitul valabilitatii legii care ii poarta numele, preconizand ca tehnologia va atinge in 10, poate cel mult 15 ani, o limita dincolo de care producatorii de cipuri nu vor mai putea trece decat cu foarte mare greutate. Nu e prima oara cand se pune in discutie o asemenea limitare, dar in ultimii ani, lipsa reala de inovatie si de creativitate din unele zone si absenta unei noi revolutii semnificative incepe sa fie privita drept un semn ca Moore ar putea avea din nou dreptate.

Atingerea unor limite sau cel putin a unei perioade de stagnare a progresului tehnologic pleaca de la premisa ca in ultimii cativa ani evolutia a fost din ce in ce mai putin vizibila dincolo de realizarea unor ajustari fine pentru ceea ce deja exista. "La fel cum se intampla si cu legea lui Moore, sunt atinse constant anumite bariere pentru orice tehnologie existenta", apreciaza pentru BUSINESS Magazin Bea Longworth, oficial al Nvidia pentru regiunea EMEA. Lucru care s-a simtit cel mai mult din perspectiva consumatorilor. "Limitele au fost atinse din punctul de vedere al computerelor conventionale, dar supercomputerele, care par ca n-au foarte mare relevanta in viata de zi cu zi, sunt cele care deschid drumul spre inovatie", mai spune Longworth.

Acum 20 de ani, un cumparator scotea din buzunar chiar si 5.000 de dolari pentru un computer de ultima generatie si constata dupa cateva luni, daca nu chiar saptamani uneori, ca deja are pe birou un calculator depasit. Pe piata aparea in acest timp fie un procesor mai performant, cu mai multi tranzistori, fie o noua placa de baza, un cooler mai rapid ori o alta componenta sau periferic sensibil imbunatatite. La fel s-a intamplat si in cazul telefoanelor mobile. Un model care la jumatatea anilor '80 costa 3.000 de dolari si era fara indoiala un lux rezervat pentru elite devenea zece ani mai tarziu piesa de muzeu prin comparatie cu modelele noi, mai mici, mai usoare si fara discutie mai performante, disponibile in magazine pentru 15% din pret. Si, in general, s-a intamplat cu toate electronicele si produsele IT supuse de-a lungul acestor decenii la nenumarate schimbari mai ales tehnologice, dar si de forma, dimensiune sau design.

Puterea de calcul a procesoarelor despre care vorbea Moore a fost insa definitorie pentru evolutia calculatoarelor, fiind cel mai important argument al progresului. In fond, acum 30 de ani, cel mai performant computer putea realiza doar 400 de milioane de operatiuni intr-o secunda, cifra care zece ani mai tarziu era deja de ordinul zecilor de miliarde de operatiuni si continua sa creasca exponential. Astazi e deja vorba de 2.500 de trilioane de operatiuni pe secunda pentru cel mai performant supercomputer, mai mult decat dublu fata de acum doi ani. "Daca trecerea de la 486 la Pentium a necesitat un numar foarte mare de ani, trecerea de la dual core la quad core s-a facut in doar cateva luni", evidentiaza Eduard Dimitriev, directorul general al Power Net Consulting, dimensionand astfel ascensiunea care va continua, specialistii considerand anul 2030 drept borna in cursa depasirii inteligentei umane de catre cea artificiala.