O noua revolutie in acest domeniu poate veni din prisma faptului ca bacteriile se adapteaza extrem de rapid la tratamentele folosite in prezent, lucru care, mai devreme sau mai tarziu, va impune aparitia unei viitoare generatii de medicamente. "Sentimentul meu este ca s-a ajuns acum la un moment de stagnare in care nu gasim idei si drumuri noi, ci mergem pe drumurile deja trasate", spune Vasile Astarasotoae. Dupa el, a doua jumatate a secolului XX a marcat o revolutie in biologie, insa daca ne uitam la premiile Nobel decernate astazi, remarcam ca se premiaza inventii punctuale si nu cele care deschid noi drumuri.

Si nu pare sa fie doar un sentiment, "sunt chiar date statistice care indica un declin al inovarii in industria farmaceutica", completeza Dan Zaharescu, presedintele Asociatiei Producatorilor Internationali de Medicamente din Romania. Asa se face ca, daca in preajma anului 1990, vorbeam de cateva zeci de noi molecule anual, acum numarul lor a ajuns la 10-15, adica de patru-cinci ori mai mic. Declinul poate fi pus pe seama costurilor extrem de ridicate in domeniul cercetarii, dar si a normelor de securitate tot mai stricte cand se pregateste dezvoltarea unui nou medicament. De exemplu, costul final al unei molecule care ajunge sa fie dezvoltata pana la stadiul de medicament ajunge la un miliard de euro.

Zaharescu crede ca e foarte putin probabil ca statele europene sa ofere sprijin direct companiilor pentru cercetare, dar se pot integra invatamantul si cercetarea - "un concept care se revigoreaza in tarile occidentale". Pentru accelerarea inovatiilor, companiile detin un buget cumulat de 14 miliarde de euro la nivelul UE pana in anul 2015. Loc de inovatii ar fi in medicina sistemului nervos central, a bolilor autoimune si rare si in oncologie, unde actualmente tratamentele se fac la costuri foarte mari, tocmai ca sa justifice cheltuielile ridicate din cercetare. "E complicat sa mai avem de-a face cu un boom ca cel al antibioticelor, dar se va insista in schimb pe molecule noi pentru cele cateva mii de boli fara tratament", concluzioneaza Dan Zaharescu.

PERSPECTIVE DE VIITOR
Teoria lipsei de inovatie este insa contrazisa de producatorii din fiecare industrie in parte. Pentru ei, orice megapixel in plus, orice senzor nou sau orice forma diferita reprezinta rezultatul unor eforturi si investitii consistente, precum si un pas inainte pentru produsul lor, chiar daca acest avans este mai putin palpabil pentru consumatori. "Nu exista niciun dubiu ca progresul tehnologic va mentine acelasi ritm al inovatiei. Marturie stau cifrele cu privire la inregistrarea brevetelor de inventie tot mai mari de la an la an", sustine Alexandru Minea de la Panasonic Romania. Perspective precum tehnologia holografica in industria video, dupa cea 3D, denota faptul ca lucrurile se misca. "Panasonic, spre exemplu, a dezvoltat deja o tehnologie chiar mai avansata, denumita "Life Wall", care va fi probabil lansata in 2015 si care va permite transformarea intregii case in celebra "holodeck" de pe nava Enterprise", insista Minea.
Telecomunicatiile sunt o alta sursa de inovatie, avand potentialul sa devina "industria industriilor", dupa cum apreciaza Michele Gressani, country managerul Ericsson Romania. A fost nevoie de 100 de ani pentru a construi un miliard de linii de telefonie fixa, dar de patru ori mai putin timp pentru a atinge un numar de cinci ori mai mare de utilizatori de telefonie mobila. Iar in mai putin de zece ani, se va ajunge la un total de 50 de miliarde de dispozitive conectate. "IT-ul si telecomunicatiile au creat o societate de 4,6 miliarde de utilizatori in permanenta conectata care, odata cu cresterea vitezelor broadband, va reprezenta doar baza pentru inovatie", completeaza Gressani.
Mobilitatea lasa loc de o alta schimbare, anume in modul cum sunt folosite dispozitivele mobile. "Viteza cea mai mare de evolutie o va avea migrarea catre mobilitate si centrarea tehnologiilor pe utilizator, nu pe dispozitiv in sine", considera Teodor Cimpoesu, managing directorul Kaspersky Lab Romania si Bulgaria.
Toate par a fi insa variatii pe aceeasi tema. Nu se schimba tehnologia in sine, ci mai degraba modul cum este folosita. Asadar, chiar daca nu e neaparat vorba despre un regres, este clar vorba despre o incetinire a vitezei de inovatie, mai ales daca privim dincolo de sfera tehnologiei. Cum altfel ar putea fi explicat faptul ca de cateva decenii nu a mai pasit nimeni pe Luna sau ca avionul supersonic comercial Concorde a ramas si acum fara competitor?