Primul brad împodobit mi-a ieşit în cale la o reprezentanţă RAR din judeţul Mureş, chiar în prima săptămână din noiembrie. M-am gândit că e drăguţ că oamenii vor să facă spaţiul de aşteptare mai prietenos cu cei ajunşi acolo nu neapărat de plăcere. Apoi însă, am văzut cum decoraţiunile de Halloween erau direct înlocuite cu cele de Crăciun pe rafturile magazinelor, iar pe străduţa de parcare aflată în paralel cu Bulevardul Aviatorilor, unde se află birourile noastre, beculeţele de Crăciun erau deja aprinse în seara predării acestei reviste... Magazinele sunt pline de deco-raţiuni — dacă vorbim despre cele de bricolaj — sau de calendare advent, dacă ne uităm la cele mici de cartier, şi parcă îţi vine să te întrebi: Ar trebui să cumpăr? Se pare că cele 12 zile de Crăciun din cântec s-au extins acum la aproape două luni de sărbători, un fenomen cunoscut sub numele de „Christmas Creep” în engleză, care de-ocamdată nu are un corespondent în română – i-am putea spune „Crăciunul extins”. Dar, dincolo de nostalgie, tradiţie şi decoraţiuni strălucitoare, această extindere a sezonului festiv poate fi un semn de avertizare al tensiunilor economice? Fenomenul Crăciunului extins a început subtil în Statele Unite, unde comercializarea sărbătorilor a fost de mult timp o normă culturală. La început, reducerile şi decorurile de sărbători apăreau pe la sfârşitul lunii noiembrie, imediat după Ziua Recunoştinţei. Însă, în ultimele două decenii, comercianţii au mutat treptat campa-niile de sărbători mai devreme. Alimentată de o concurenţă acerbă în retail, această tendinţă s-a extins până în primele zile ale lunii noiembrie şi chiar sfârşitul lunii octombrie. Termenul „Christmas creep” a apărut ca o reacţie la modul în care comercianţii împing, parcă, sezonul festiv tot mai devreme în fiecare an. Motivele erau clare: com-paniile încercau să maximizeze vânzările în timpul sezonului de cumpărături extrem de profitabil. Prin extinderea festivităţilor, le ofereau consumatorilor mai mult timp pentru a face cumpărături, permiţându-le să îşi împartă chel-tuielile pe mai multe salarii, în loc să se concentreze doar în luna decembrie. Pentru marile afaceri, această strate-gie s-a dovedit extrem de profitabilă. Această schimbare nu era doar despre strategii de marketing; era şi despre dorinţele emoţionale ale unei societăţi care căuta bucuria şi confortul sărbătorilor, mai ales în perioadele de stres economic sau social. După criza financiară din 2008, sezonul de sărbători a devenit un simbol al evadării. Con-sumatorii au început să îmbrăţişeze sărbătorile mai devreme, căutând alinare în tradiţiile şi căldura pe care le ofe-reau. Efectul cultural şi economic al „extinderii Crăciunului” nu a întârziat să traverseze Atlanticul şi să ajungă în Europa – spre exemplu, celebrele vitrine ale Galeriilor Lafayette îşi arată afişajul de Crăciun începând cu 14 noiem-brie anul acesta – dar şi în România, unde multe târguri de Crăciun au fost deschise tocmai weekendul ce a trecut. În ultimii ani, campaniile de sărbători au început mai devreme şi la noi, în centrele comerciale şi spaţiile de retail. Ceea ce odată era un sentiment specific lunii decembrie (cu început pe 1 Decembrie), acum soseşte deja la în-ceputul lui noiembrie.Globalizarea practicilor de retail a jucat un rol esenţial, evident, iar brandurile internaţionale care operează la nivel local urmează tendinţele stabilite de omologii lor americani.

Deşi sezonul de sărbători extins poate părea doar drăguţ, acesta are şi o latură mai complexă. Impulsul de a încura-ja cheltuielile mai devreme ar putea fi un semn al fragilităţii economice. Comercianţii se bazează pe vânzările de sărbători pentru a compensa o parte din veniturile anuale, iar mutarea sezonului mai devreme este o modalitate de a asigura stabilitatea financiară. În anii marcaţi de inflaţie, insecuritate în muncă sau o recesiune economică imi-nentă, companiile ar putea lansa reduceri mai devreme pentru a se pregăti pentru scăderea încrederii consumato-rilor. Împărţirea cheltuielilor de sărbători pe o perioadă mai lungă îi poate ajuta pe consumatori să-şi gestioneze mai bine bugetul în vremuri de presiune financiară. În loc să cheltuie mult în decembrie, familiile aleg să cumpere trep-tat cadouri şi obiecte de sărbătoare, reducând impactul asupra bugetului.  Într-o lume cu costuri ridicate de trai, o cultură a muncii accelerată şi instabilitate economică, sărbătorile reprezintă încă o evadare binevenită. Dar, pe măsură ce ne bucurăm de festivităţile timpurii, este important să ne gândim şi ce dezvăluie această schimbare cul-turală despre peisajul economic. Robert Ioniţă, Group Legal Counsel & Corporate Affairs la NEPI Rockcastle, spu-nea că una dintre particularităţile regiunii Europei Centrale şi de Est este că oamenii de aici sunt entuziaşti în mate-rie de shopping şi în vremuri de turbulenţă economică. Iar mallurile, desigur, ştiu şi ele asta. Se prelungeşte sezonul sărbătorilor pentru că dorim confort sau suntem împinşi într-o strategie menită să amortizeze incertitudinile eco-nomice? Poate că răspunsul se află undeva la mijloc, o combinaţie festivă, dar în acelaşi timp un pic îngrijorătoare, a modului în care sărbătorile noastre au devenit tot mai strâns legate de fluxurile economice.  

Ioana Matei este editor-şef, Business Magazin