Întrebaţi, printre altele, într-o solicitare trimisă de BUSINESS Magazin cum au evoluat aşteptările salariaţilor în funcţie de generaţii când vine vorba de un job, specialiştii din HR ne-au spus la unison că cei din Generaţia Z sunt exigenţi în ceea ce priveşte pachetele salariale şi de beneficii şi nu mai sunt dispuşi la mari compromisuri. Cu alte cuvinte, nu se mai vând „ieftin”, cum au făcut-o, poate, alţii înaintea lor. Motivele pot fi variate.

Nu au familii de întreţinut şi nici presiunea –  a societăţii sau a vârstei – de a-şi întemeia una. Călătoresc mai mult şi mai departe, şi pentru asta au nevoie de flexibilitate şi un buget pe măsură. E mult mai simplu să plece în afară, să îşi găsească un job peste graniţe, mai ales că românii stau bine în ceea ce priveşte limbile străine, iar paradisurile exotice ale nomazilor digitali sunt pe val şi cât se poate de atractive. Părinţii – care poate au avut lipsuri – îi ţin în palme ca nu cumva să simtă copiii, la rândul lor, aceleaşi lipsuri, şi poate le-au luat deja o garsonieră ori le-au făcut un credit imobiliar pe numele lor, aşa că nu sunt nevoiţi să plătească chirie.

Sunt obişnuiţi cu mersul la psiholog şi au în spate şedinţe de terapie unde au fost învăţaţi să nu accepte jigniri sau rele tratamente din partea şefilor/colegilor. Trăiesc în mirajul – sau în realitatea – banului făcut uşor, din crearea de conţinut în online – mai ales că internetul abundă de mesaje şi reclame care promovează „independenţa financiară”, aşa că li se pare mai simplu să copieze un canal de Tiktok, să adune o comunitate şi să găsească nişte colaborări, muncind după propriile reguli, decât să meargă la un birou cu program 9-17. Iar motivele pot continua.

Dar pentru că ei sunt viitorul pieţei muncii – şi un studiu lansat de eJobs arată că 39,6% dintre joburile postate anul trecut au vizat candidaţii entry-level, respectiv pe cei care au între 0 şi 2 ani de experienţă, deci tineri la început de drum profesional – companiile trebuie, vrând-nevrând, să le creeze climatul necesar pentru a vrea să rămână în echipe. Programe flexibile, căci viaţa personală e pusă pe primul loc de Generaţia Z, beneficii la fel de flexibile – şi în tendinţe, adaptate la nevoile lor, medii de lucru incluzive, dar şi propice avansării în carieră, pentru a le sprijini ambiţiile.

Dacă nu vă plac însă „condiţiile” noilor generaţii de angajaţi, profitaţi de celelalte generaţii, mai fidele şi care apreciază alte valori, nu vinerea scurtă sau lucrul remote. De pildă, „chiar dacă mulţi se află în prag de pensionare, încă avem Baby Boomers (născuţi între 1946 şi 1964) activi şi extrem de implicaţi în businessuri”, spunea Bogdan Gabor, CEO al Lugera – The People Republic, care, într-un interviu anterior, declara inclusiv că anul acesta, din cauza dificultăţilor întâmpinate de companii la capitolul personal, se va apela chiar şi la pensionari, deţinuţi şi alte categorii de salariaţi pentru a suplini nevoia de forţă de muncă.

Oricum, pe măsură ce vor înainta în vârstă, şi pretenţiile celor mai tineri candidaţi se vor schimba, în funcţie de nevoile apărute în noile etape ale vieţii. Odată cu ratele, cu apariţia copiilor sau creşterea nivelului de trai – pe care oricine şi-l doreşte ca o evoluţie naturală  – vor aprecia mai mult stabilitatea unui job şi vor înţelege că promovările şi creşterile salariale vin la pachet cu experienţa acumulată şi sunt oferite şi în baza seniorităţii şi a trasului la jug alături de echipă, nu doar a unor cunoştinţe acumulate în universităţi fancy de prin străinătate.   ■

Andra Stroe este jurnalist BUSINESS Magazin