Pensia de urmaş reprezintă un aspect esenţial al sistemului de securitate socială din România, oferind sprijin financiar familiilor afectate de pierderea unui membru. Iar dacă vrei să afli mai mult decât găseşti în acest material, poţi intra aici. 

Haideţi să încercăm să răspundem la câteva întrebări legate de pensia de urmaş.

În primul rând, cine gestionează pensia de urmaş?

În sistemul actual de pensii, pensia de urmaş în România este gestionată de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Acest organism acordă ajutor financiar copiilor şi soţilor supravieţuitori ai persoanelor decedate, asigurate în sistemul public de pensii.

Cine are dreptul la o pensie de urmaş?

De obicei, copiii beneficiază de acest sprijin până la atingerea vârstei de 18 ani sau 26 de ani în cazul în care sunt elevi sau studenţi şi beneficiază necondiţionat de pensia de urmaş copiii care au maximum 16 ani. Soţii supravieţuitori pot primi pensie de urmaş pe o perioadă mai lungă în funcţie de anumite condiţii, ai mai multe informaţii pe site-ul oficial al Casei Nationale de Pensii.

Soţul supravieţuitor are dreptul să primească pensie de urmaş când împlineşte vârsta standard de pensionare, dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de minimum 15 ani. În cazul în care căsătoria a durat 10 ani sau mai mult, soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, dar valoarea acesteia va fi redusă cu 0,5 % pentru fiecare lună în minus faţă de cei 15 ani (6 %/an).

Dacă se recăsătoreşte, soţul supravieţuitor aflat într-una din situaţiile descrise mai sus pierde dreptul de a beneficia de pensie de urmaş.

Apoi, care sunt paşii necesari obţinerii unei pensii de urmaş?

În primul rând, trebuie completată cererea specifică pentru obţinerea pensiei de urmaş şi depusă, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor specifice pentru aceasta, la casa teritorială de pensii pe a cărei rază îşi are domiciliul solicitantul.

Ce acte se depun pentru a beneficia de pensia de urmaş?

♦ cerere tip pentru înscrierea la pensie de urmaş;

♦ carnetul de muncă (original);

♦ carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original);

♦ alte acte care sunt prevăzute de lege cu privire la vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;

♦ livretul militar (original);

♦ diploma de absolvire a învăţământului universitar (original) şi adeverinţa care să conţină durata normală, perioada studiilor şi dovada că au fost urmate la învăţământul de zi;

♦ adeverinţa cu privire la sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă (original);

♦ adeverinţa cu privire la condiţiile de muncă deosebite, speciale şi/sau alte condiţii (original);

♦ adeverinţă care să dovedească perioadele de activitate realizate ulterior datei de 1 ianuarie 2011 (original);

♦ actele de stare civilă ale urmaşilor şi ale reprezentantului legal, după caz (original);

♦ adeverinţa de studii, în cazul urmaşilor copii în vârstă de minimum 16 ani (original);

♦ actul care dovedeşte cauza decesului, cu excepţia cazurilor în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (original);

♦ FIAM, pentru decesul provocat de accident de muncă;

♦ BP2 şi certificat medical constatator al decesului, în cazul decesului cauzat de boală profesională.

Vă recomandăm să contactaţi direct Casa Naţională de Pensii Publice sau să intraţi pe site-ul oficial al acesteia pentru a obţine cele mai recente informaţii şi pentru a fi siguri că urmaţi toţi paşii necesari conform procedurilor actuale.

Cum se calculează pensia de urmaş?

Pensia de urmaş se calculează ca procent din:

La calcularea pensiei de urmaş, procentul aplicat depinde de numărul de urmaşi îndreptăţiţi ai persoanei decedate şi este de 50 % pentru un urmaş, 75 % pentru doi urmaşi şi 100 % pentru trei sau mai mulţi urmaşi.

Pensia de urmaş pentru copiii orfani de ambii părinţi se decide prin cumularea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte. Pensiile de urmaş sunt supuse impozitului pe venit conform legislatiei in vigoare. Sperăm că acest articol v-a fost de ajutor şi că abordarea clară şi la obiect a unui subiect atât de delicat precum pensia de urmaş a fost un demers binevenit.