Cât de mult succes a avut ChatGPT – robotul AI care generează texte cu limbaj uman şi cine sunt oamenii din spatele aceste noi revoluţii
„Sunt antrenat să răspund la întrebări, să scriu texte şi chiar să PRODUC umor. Da, aţi citit bine, am un simţ al umorului dezvoltat. Nu trebuie să mă prezint într-un stil formal sau să fiu întotdeauna serios. Îmi place să mă distrez şi să mă asigur că şi tu te simţi bine în timp ce comunici cu mine. Eu sunt aici pentru a te ajuta cu orice întrebare sau problemă ai avea, dar în acelaşi timp să ne distrăm şi să râdem împreună” – aşa răspunde ChatGPT la indicaţia de a scrie un articol neconvenţional de prezentare.
În doar două luni de la lansare, ChatGPT – robot AI care generează texte cu limbaj uman – a devenit cea mai recentă senzaţie din spaţiul digital şi una dintre aplicaţiile cu cea mai rapidă creştere din istorie, grupul care produce oftware-ul atrăgând recent a treia rundă de finanţare din partea Microsoft. Acum, investitorii de pe Wall Street încearcă să anticipeze avântul companiilor care dezvoltă proiecte AI şi se îngrămădesc asupra puţinelor variante disponibile în piaţă. Cum se explică însă popularitatea platformei?
ChatGPT generează automat texte bazate pe solicitări scrise, într-un mod mult mai avansat decât reuşiseră în trecut alţi roboţi AI (inteligenţă artificială) dezvoltaţi în Silicon Valley, bazându-se pe o cantitate imensă de date texte. Pentru context, platforma poate face aproape orice în scris: de exemplu, poate rezolva probleme complexe de matematică, scrie compuneri despre condiţia umană şi ştiri cu un limbaj extrem de apropiat de cel uman şi poate trece orice examen – deşi cu nu note mari – al unei facultăţi de drept din Statele Unite. Software-ul a debutat spre finele anului trecut şi a devenit rapid unul dintre cele mai dezbătute subiecte în spaţiul virtual din întreaga lume, pe măsură ce mari investitori, executivi tech din SUA şi un număr tot mai mare de utilizatori au continuat să ridice în slăvi aplicaţia, unii dintre ei comparând lansarea viralei platforme cu debutul iPhone-ului din 2007.
De altfel, Elon Musk, CEO al Tesla, Twitter şi SpaceX, a fost unul dintre fondatorii OpenAI, alături de Peter Thiel, cofondator al PayPal şi Palantir Technologies. Cel mai bogat om din lume a părăsit boardul în 2018, însă a continuat să finanţeze compania. Conform unui studiu realizat de UBS, ChatGPT ar fi atins 100 de milioane de utilizatori activi lunar în ianuarie, la doar două luni de la lansare, devenind astfel aplicaţia de larg consum cu cea mai mare creştere din istorie, spune gigantul bancar elveţian. Raportul spune că aproximativ 13 milioane de utilizatori unici au folosit zilnic ChatGPT în ianuarie, de două ori faţă de nivelul lunii precedente. OpenAI, companie privată susţinută de Microsoft, înfiinţată în 2015, a lansat ChatGPT abia la finele lunii noiembrie de anul trecut.
„Timp de 20 de ani de la lansarea primului satelit de internet nu am putut numi o aplicaţie de larg consum cu o creştere atât de accelerată”, scriu analiştii băncii din Zürich. Prin contrast, TikTok a avut nevoie de nouă luni de la lansarea la nivel global pentru a ajunge la 100 de milioane de utilizatori, iar reţelei de socializare Instagram i-au trebuit doi ani şi jumătate. Lloyd Walmsley, analist al UBS, spune că a auzit investitori de capital de risc speculând că piaţa de generatoare AI ar putea valora în prezent până la 1.000 de miliarde de dolari.
Momentan, ChatGPT poate fi accesat gratuit, însă compania-mamă a lansat recent un abonament lunar de 20 de dolari care oferă servicii mai rapide şi stabile, cât şi oportunitatea de a încerca noi funcţii, potrivit Yahoo Finance. În acest sens, Walmsley adaugă că lucrătorii din domeniul cunoaşterii, aşa-zişii „knowledge workers” care folosesc tehnici avansate de comunicare şi gândire analitică pentru a crea servicii şi produse, de obicei în mediul online, depăşesc un miliard la nivel mondial, făcând referire aici la o cercetare realizată de compania de consultanţă în IT Gartner; OpenAI intenţiona să ceară până nu de mult 42 de dolari pentru versiunea profesională a ChatGPT şi, presupunând că fiecare dintre aceşti oameni şi-ar crea două conturi – unul general şi unul specializat –, piaţa s-ar apropia uşor de pragul de un trilion de dolari, argumentează analistul. „Ar putea părea un scenariu mult prea optimist, iar preţurile ar putea să scadă, însă ce vrem să subliniem este că piaţa are potenţial de a fi extrem de mare”, continuă el, anticipând anunţul OpenAI conform căruia serviciul profesional va costa, de fapt, 20 de dolari pe lună.
Unii analişti cred că lansarea cu surle şi trâmbiţe a ChatGPT îi va oferi grupului din spatele aplicaţiei un avantaj considerabil în faţa altor companii AI. Mai mult, ritmul alert de utilizare poate oferi suficient feedback pentru a îmbunătăţi considerabil răspunsurile chat-
bot-ului. Luna trecută, Microsoft a anunţat o nouă investiţie de 14 miliarde de dolari în OpenAI sub formă de cash şi credit pentru serviciile de tip cloud ale companiei. Investiţia marchează a treia fază a parteneriatului dintre cele două grupuri, după ce Microsoft a finanţat OpenAI în 2019, respectiv 2021.
În următoarele săptămâni, motorul de căutare Bing, deţinut de Microsoft, ar urma să ofere o versiune mai rapidă şi mai eficientă a ChatGPT, numită GPT-4. Gigantul cofondat de Bill Gates spune că reînnoirea parteneriatului va accelera progresele în AI şi va ajuta ambele companii să comercializeze în anii următori o serie de tehnologii avansate. În urmă cu doi ani, un studiu realizat de Georgia Tech School of Interactive Computing lista OpenAI în top trei laboratoare AI la nivel global. Compania a dezvoltat până acum software-uri AI care pot înfrânge oamenii la jocuri video precum Dota 2, însă a primit mai multă atenţie din partea publicului datorită generatorului AI de texte GPT-3 şi generatorului de imagini Dall-E. În acest context, UBS argumentează că Alphabet, firma din spatele Google, se află într-un scenariu de tip Catch-22 în care ori va eşua să îşi impresioneze investitorii, alimentând astfel temerile privind competiţia, ori îşi va lua un angajament imens pe un orizont de timp prea scurt, provocând noi temeri în ceea ce priveşte riscurile de monetizare şi de înrăutăţire a marjelor.
Google vrea să dezvăluie peste 20 de produse AI anul acesta şi să creeze o versiune a motorului său de căutare cu funcţii de tip chatbot. Săptămâna trecută, Alphabet a anunţat că se pregăteşte să lanseze un serviciu de inteligenţă artificială conversaţională numit Bard care, conform companiei, va răspunde mai rapid cerinţelor utilizatorilor şi va replica natural datorită componentei AI încorporate. „În curând veţi vedea în funcţia de Search funcţii susţinute de inteligenţa artificială care distilează informaţii complexe şi perspective diverse în formate uşor de înţeles, astfel încât să puteţi înţelege rapid imaginea de ansamblu, să învăţaţi şi descoperiţi mai multe cu ajutorul internetului”, spune Sundar Pichai, CEO-ul Alphabet. În plus, Baidu – competitorul chinez al Google – a declarat că pregăteşte lansarea unui instrument similar cu ChatGPT, numit Ernie Bot, care ar ieşi din etapa de testare internă până în luna martie.
Drept răspuns, investitorii prezenţi pe bursa din Hong Kong au crescut acţiunile grupului cu 15% într-o singură şedinţă de tranzacţionare de săptămâna trecută. Totuşi, multe dintre noile tehnologii AI vin la pachet cu o lungă listă de iregularităţi, producând adesea conţinut ofensator şi informaţii eronate şi ridicând probleme precum onestitatea la nivel academic.
Microsoft, Google, Meta Platforms (Facebook) şi alte companii au evitat cât au putut tehnologiile respective, care le-ar putea ameninţa reputaţia clădită de-a lungul ultimelor decenii. În urmă cu cinci ani, Microsoft a lansat un chatbot numit Tay, care a generat un limbaj rasist şi xenofob şi care a fost şters în integralitate de pe internet după mai multe plângeri din partea utilizatorilor.
Acum, Wall Streetul se gândeşte însă că motoarele de căutare cu limbaj natural, de genul ChatGPT, ameninţă direct cota deţinută de Google în piaţa respectivelor software-uri, cât şi pilonul principal de monetizare a platformei – segmentul de publicitate. În consecinţă, The New York Times scria recent că fondatorii Google, Larry Page şi Sergey Brin, au vrut să reitereze public planurile companiei de a accelera procesele de dezvoltare de AI, chiar dacă au renunţat de trei ani la rolurile de executivi din cadrul Google. Între timp, investitorii de pe Wall Street încearcă să anticipeze creşterile viitoare ale industriei AI. De exemplu, acţiunile grupului de media BuzzFeed s-au triplat luna trecută după ce WSJ a scris că grupul va folosi software-uri de la OpenAI pentru a produce chestionare şi conţinut personalizat.
Acţiunile C3.ai, companie producătoare de software-uri analitice pentru mari întreprinderi, au fost pe plus cu circa 100% luna trecută. În numai două şedinţe de tranzacţionare, grupul a înregistrat un avans de 26%, după ce a anunţat că va crea un motor de căutare bazat pe ChatGPT. Analistul Dan Ives spune că anunţul sugerează că C3.ai „încearcă să îşi apere din ce în ce mai agresiv poziţia în faţa competiţiei reprezentate de Big Tech”, unii investitori anticipând o potenţială preluare a companiei. „Activele AI sunt greu de găsit, iar Big Tech-ul se află în plină căutare după ce Microsoft a dat lovitura cu ChatGPT”, adaugă Ives.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro