Imperiul General Electric se destramă, bucată cu bucată. Compania este nevoită să-şi vândă din firme pentru a-i calma pe investitori. Acţiunile i s-au prăbuşit cu 36% anul acesta. Declinul nu este ceva nou, deoarece, de când au atins un maxim în 2000, acţiunile au scăzut cu 67%. Compania şi-a pierdut peste 400 de miliarde de dolari din capitalizare de atunci.

”Eram preşedinte de doar două zile şi avioane cu motoare construite de mine loveau o clădire căreia eu îi făcusem asigurarea, acoperită de o reţea pe care tot eu o deţineam“, povestea în vremurile sale de glorie Jeffrey R. Immelt, care a devenit conducătorul imperiului General Electric pe 7 septembrie 2001. Patru zile mai târziu, lumea intra într-o nouă eră.

Tocmai moştenise conducerea a ceea ce era atunci cea mai mare companie în funcţie de capitalizarea de piaţă de la unul dintre cei mai veneraţi căpitani ai industriei, Jack Welch. Avioane, asigurări, finanţare şi multe altele - Jack Welch construise un imperiu total, pe care Immelt avea să-l cârmuiască prin vremuri de criză economică, prin scandaluri, şocuri pe bursă şi perioade de neîncredere din partea consumatorilor.

Zborul lui Immelt spre culmile gloriei s-a oprit brusc în vara acestui an. Cumva, Immelt, care şi-a început cariera la GE cu un dezastru, cu atacurile teroriste de pe 11 septembrie, a reuşit să transforme imperiul lui Welch dintr-o formidabilă companie de inginerie industrială şi financiară într-un dezastru financiar. Până şi avioanele companiei au fost consemnate la sol, la propriu, într-un mare scandal, pentru ca GE să poată facă economie la bani. Sub conducerea lui Immelt, GE a reuşit să distrugă o parte însemnată din avuţia acţionarilor şi a ajuns acum cel mai slab performer al indicelui bursier american Dow Jones. Acţiunile i s-au prăbuşit cu 36% anul acesta, dar declinul nu este ceva nou: de când au atins un maxim în 2000, acţiunile au scăzut cu 67%. Compania şi-a pierdut peste 400 de miliarde de dolari din capitalizare de atunci. Însă luna trecută, acţiunile GE au avut cea mai proastă săptămână de după martie 2009 încoace, adică de după Marea Criză. GE nu şi-a mai revenit niciodată după catastrofa serviciilor sale financiare din perioada ultimei crize. Sub furia investitorilor, Immelt a plecat în august de la conducerea GM, mai devreme decât îi prevedea mandatul.

GE, care are aproape 300.000 de angajaţi, s-a grăbit să acţioneze. Odată cu Immelt au plecat mai mulţi executivi de top, printre care Jeffrey Bornstein, directorul financiar. Ieşirea sa a fost o surpriză pentru mulţi. Noul CEO, John Flannery (Immelt, 61 de ani, a demisionat din funcţia de CEO la 1 august şi intenţiona să continue în funcţia de preşedinte până la 31 decembrie. Însă Flannery a fost numit preşedinte pe 2 octombrie), face eforturi pentru reducerea costurilor. GE a amânat construirea noului său sediu din Boston şi şi-a consemnat la garaj maşinile companiei destinate uzului sutelor de directori. Dar Wall Streetul nu este satisfăcut de aceste sacrificii, iar investitorii sunt speriaţi de rezultatele fiannciare slabe ale companiei, ceea ce ridică perspectiva unor măsuri mai drastice, cum ar fi concedierile, notează CNN.

O problemă pe care Immelt în mare parte a ignorat-o şi care a răbufnit la începutul verii acestui an este cea a deficitului de 31 de miliarde de dolari pe care GE o are la pensii. Este cea mai mare gaură pe care o are o companie cuprinsă în indicele S&P 500 şi cu 50% mai mare decât a oricărei alte companii din SUA. Este un deficit care s-a umflat în ultimii ani, când Immelt a cheltuit peste 45 de miliarde de dolari pe răscumpărarea de acţiuni pentru a calma nervii Wall Streetului şi pentru a-i linişti pe investitorii activişti ca Nelson Peltz, una din legendele lumii sale (a atacat Procter & Gamble şi s-a îmbogăţit forţând PepsiCo să-şi schimbe strategiile). Problema pensiilor are în parte de-a face cu randamentele mici care au afectat ca o boală pensiile din întreaga lume corporatistă americană pe măsură ce ratele de dobândă foarte mici au ajuns să domine peisajul postcriză. Problema GE subliniază preocupările mai profunde cu privire la concentrarea capitalismului modern pe rezultatele imediate, o strategie despre care unii spun că ignoră viitorul şi că în cele din urmă ar putea lăsa pe toată lumea – inclusiv pe acţionari – în pierdere, scrie Bloomberg. Noua conducere va trebui să fie atentă şi la pensiile de 50 de miliarde de dolari pe care compania va trebui să le plătească în următorul deceniu. La sfârşitul anului trecut, pensiile aveau pasive de 95 de miliarde de dolari şi active de doar 63 de miliarde de dolari, o rată de finanţare de 67%. Deocamdată nimeni nu spune că GE este în pericol iminent de a intra în default pe obligaţiile către pensii deoarece are timp să-şi acopere cea mai mare parte a deficitului. În ajutor i-ar putea veni băncile centrale (Fed, Banca Angliei) care au început să majoreze dobânzile de politică monetară şi să ridice astfel randamentele.

O altă problemă este că unii investitori şi-au pierdut de tot răbdarea, sau încrederea, şi nu este vorba de jucători oarecare. În august, era clar că Berkshire Hathaway, vehiculul de investiţii al legendarului Warren Buffett, se retrage din acţionariatul GE.

Compania investitorului miliardar a vândut 10,6 milioane de acţiuni GE în al doilea trimestru, un pachet care ar fi avut o valoare de 315 milioane de dolari la 31 martie, potrivit unor documente oficiale. Berkshire a primit cea mai mare parte a acţiunilor în 2013, după ce investitorul a împrumutat GE cu aproximativ 3 miliarde de dolari în octombrie 2008, în timpul crizei.