Când Warren Buffett avea 20 de ani a studiat biografia titanilor în afaceri din Statele Unite ale Americii, de la J.P.Morgan la John D. Rockefeller şi Andrew Carnegie. A fost atras, în primul rând, de abilitatea lor de a acumula averi impresionante. Ce l-a intrigat a fost şi faptul că ei au devenit filantropi. Rockefeller şi fiul său, Rockefeller Jr., au donat milioane pentru vindecarea bolilor, au lansat campania revoluţiei verzi în agricultură şi au înfiinţat nenumărate programe artistice şi culturale. Carnegie a fondat primul sistem de biblioteci al ţării şi a înfiinţat prima sală de concerte, ghidându-se tot timpul după deja celebrele cuvinte "Omul care moare bogat, moare în ruşine".

Într-un fel sau altul, ne facem mereu idei despre cum avem de gând să procedăm dacă se întâmplă să devenim bogaţi, spune Buffett. Pentru mine s-a întâmplat la 20 de ani, când citeam ce au făcut alţii. În ultimul an, Buffett a dus filantropia la extrem şi a trasat o nouă revoluţie în lumea cadourilor. La lansarea Giving Pledge, din iunie 2010, un proiect comun fondat alături de partenerul şi prietenul său Bill Gates, Buffett a deblocat miliarde de dolari pentru cauze nobile. În scurt timp, The Pledge aducea în agenda publică o nouă temă de dezbatere - ce înseamnă suficient când e vorba de a dărui - şi a creat cea mai puternică mişcare filantropică din SUA de la faimosul Gospel of Wealth al lui Andrew Carnegie din 1889.

The Pledge (Jurământul) este în esenţă o structură extrem de simplă: membri săi trebuie să fie miliardari şi să se angajeze să doneze jumătate din veniturile lor în fiecare an până la sfârşitul vieţii. Până în prezent, 69 de miliardari au aderat la organizaţie, reprezentând valoaric mai bine de 150 de miliarde de dolari în donaţii. Numărul este "mult peste" ce se aşteptau Gates şi Buffett, după cum spune cel din urmă. Donatorii aleg destinaţii şi cauze diverse pe care aleg să le sprijine: de la lupta împotriva cancerului, până la înfiinţarea şcolilor evreieşti sau construirea de adăposturi pentru orfani. Ei sunt totuşi uniţi de misiunea lor: să inspire cât mai mulţi oameni bogaţi să se implice în acte de caritate.

Buffett spune că în timp ce mulţi dintre donatori şi-au asumat deja faptul că îşi vor dona jumătate din venituri, alţii au evitat să promită un număr exact. Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, nu a anunţat niciodată vreun act de caritate, până să devină membru The Pledge în decembrie 2010. El a anunţat atunci că oferă 100 de milioane de dolari pentru sistemul public de învăţământ din New Jersey. Buffett spune că adevăratul succes al The Pledge va ieşi la lumină odată cu trecerea timpului, când un viitor Warren Buffett va citi online scrisorile semnatarilor şi va păşi pe urmele lor. "Ceea ce sper e că tinerii de 20, 30, 50 de ani vor fi influenţaţi de acest proiect. Speranţa este ca o mare parte din populaţie va dona o mare parte din venituri către cauze nobile."

Peste timp, Buffett şi Gates nu vor altceva decât să crească rata donaţiilor din SUA. Nu va fi uşor. Deşi e lipsit de durere pentru milionari să renunţe la jumătate din avere, spune Buffett, foarte mulţi se tem să promită în scris o anumită sumă. Dacă afacerile n-o să le mai meargă? Dacă se opun copiii lor? Dacă vor să investească în creşterea businessului şi nu în acte de caritate?

În discuţiile sale cu prietenii miliardari, Buffett le spune adesea că nu au niciun beneficiu dacă amână promisiunile caritabile: "Argumentul meu pentru tipii care-mi spuneau că încă nu sunt pregătiţi a fost simplu: gândeşti mai bine la 70 de ani decât la 95 când îţi stă şi Anna Nicole Smith în braţe."

În acelaşi registru, miliardarul John Paul DeJoria, membru şi el al The Pledge, rezumă esenţa crezului proiectului: "Ce îl face inovativ e puterea grupului de a inspira atâţia oameni, într-un mod în care n-ai putea să o faci de unul singur. Avem de ales. Putem să ne facem copiii miliardari şi să-i distrugem. Sau putem să ne dăm seama cât de binecuvântaţi suntem şi să răspândim binecuvântarea în jurul nostru. Cred cu tărie că neîmpărţit, succesul devine eşec."