Mai multe sinucideri? Mai putini nou-nascuti de sex masculin? Mai putine dureri de spate? Mai multe vanzari de laxative? Graficele de date impanzesc tabloul pe masura ce economistii, psihologii si oamenii de marketing examineaza schimbarile din societate, mari si mici, neglijabile sau traumatizante, care insotesc o economie in suferinta.

Si cu aceasta varianta aparte de economie cu probleme - o piata de capital volatila, o recesiune globala care pandeste de dupa colt si un public nervos care se intreaba ce urmeaza - schimbarile ar trebui sa fie la fel de vizibile ca profiturile in vremurile bune. Totusi, sa masori schimbarile in societate e una si altceva e sa intelegi cauzele. Dar daca legatura cauzala e greu de prins, in timpul unei recesiuni te poti astepta totusi sa vezi scaderi ale vanzarilor de sucuri, mai multe furturi de masini si melodii cu versuri pline de intelesuri ajungand in varful clasamentelor muzicale.

Terry F. Pettijohn II, profesor de psihologie la Universitatea Carolina, este unul dintre cei care au observat gusturile oamenilor schimbandu-se in acord cu evolutiile economice. Sa luam frumusetea, spre exemplu. “Ceea ce ni se pare atragator nu este o constanta”, spune Pettijohn, care a studiat cum factorii economici si sociali modeleaza preferintele pentru muzica, sta ruri de cinema si modele Playboy. “Este influenta mediului, a ceea ce se intampla in societate si a ceea ce ne face sa ne simtim mai confortabil in vremurile de restriste.”