Textul prevede o ridicare treptată şi condiţionată a sancţiunilor, în schimbul garanţiilor că Iranul nu va dezvolta armament nuclear. Potrivit acordului, programul va fi restrâns în următorul deceniu, în schimbul eliminării sancţiunilor internaţionale de ordinul sutelor de miliarde de dolari. Multe dintre restricţiile impuse economiei iraniene, cum ar fi cele din sectorul energiei şi cel financiar, ar putea fi ridicate până la sfârşitul acestui an.

Rezoluţia prevede aplicarea deplină şi la timp a acordului convenit la Viena şi cere membrilor Naţiunilor Unite să faciliteze procesul. Consiliul de Securitate a însărcinat Agenţia internaţională pentru Energie Atomică să efectueze verificările necesare şi să monitorizeze angajamentele nucleare ale Iranului.

Preşedintele american Barack Obama a declarat că votul consiliului de securitate a arătat un consens larg că acordul este cea mai bună cale care să asigure că Iranul nu fabrică bombe nucleare. El a spus că speră ca Congresul american să acorde atenţie acestui consens larg.

Teheranul promovează eliminarea sancţiunilor şi politica externă“de rezistenţă.

Reacţia imediată a presei proguvernamentale şi promilitare iraniene a fost să atace statul care respinge acordul, Israelul. Agenţia de presă Fars, legată de Corpul Gărzii Revoluţionare, a scris că „Israelul este singurul perdant al acordului nuclear“, în timp ce postul Press TV a relatat că premierul israelian Benjamin Netanyahu încă „fumegă“ din cauza acordului. Agenţia semioficială Irna a mers chiar mai departe, sugerând că timpul lui Netanyahu a trecut.

Jim Walsh, expert în securitate internaţională la Massachusetts Institute of Technology, consideră că este o tactică eficientă. „Iranul are multă antipatie faţă de Israel, iar referirea la inamic, afirmând că urăşte acordul, poate fi foarte convingătoare pentru publicul iranian“, a explicat Walsh, opinia sa fiind împărtăşită şi de Farideh Farhi, analist la University of Hawaii. „În unele privinţe, reacţia panicată a premierului Netanyahu este tot ce au nevoie iranienii pentru a promova acordul“, a spus Farhi, potrivit căruia argumentul este eficient în special în faţa iranienilor de orientare dură.

Principalul argument al autorităţilor iraniene a fost exprimat în mod clar de cel care are ultimul cuvânt în problemele nucleare, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. El a afirmat în faţa susţinătorilor exact ce vor să audă cei de orientare dură şi anume că cu sau fără acord, politicile externe de rezistenţă vor continua, indiferent de ce spun puterile mondiale. „Vom continua să ne susţinem prietenii. Naţiunile nevinovate ale Palestinei, Yemenului, guvernele Siriei şi Irakului, poporul inocent al Bahreinului, rezistenţa din Liban vor avea întotdeauna sprijinul nostru“, a spus Khamenei.

Occidentul porneşte de la ideea că liderul Khamenei poate controla opozanţii din Iran, dar îngrijorarea creşte la Teheran. Presa de stat a citat un general al Gărzii Revoluţionare care a spus că există probleme serioase legate de acord, în timp ce un activist conservator a exprimat temerea că programul nuclear iranian este restricţionat în schimbul unei promisiuni ambigue de ridicare a sancţiunilor.

Washingtonul pune mare accent pe concesii.

Autorităţile americane pun mare accent pe concesiile făcute de Iran în privinţa programului nuclear, pe dezinstalarea a mii de centrifuge, renunţarea la 95% din combustibilul nuclear, explicând în schimb necesitatea ridicării sancţiunilor, ca singurul mijloc realist de încheiere a acordului.

În timp ce Congresul intră într-o perioadă de şase săptămâni de analiză a acordului, secretarul de stat John Kerry a spus că alternativa este mult mai proastă. „Dacă Congresul nu ar aproba acordul, nu ar mai fi inspecţii, nu ar mai fi sancţiuni, nu am mai avea posibilitatea de a negocia“, a avertizat Kerry la CNN.

Walsh, analistul de la MIT, a spus că va fi interesant de urmărit cum vor evolua dezbaterile din Capitol Hill în următoarele săptămâni, un număr de parlamentari fiind deja ocupaţi cu pregătirea campaniei electorale de anul viitor.

„Există presiuni uriaşe. Există spoturi TV, în campaniile senatoriale democrate, care denunţă acordul şi presează democraţii să îl respingă“, a spus Walsh. El consideră însă că presiunile s-ar putea schimba odată cu apropierea votului. „Când vine momentul votului, Congresul se va întreba: Doresc să îmi asum responsabilitatea de a omorî un acord internaţional pe care restul lumii îl susţine?“, a arătat analistul.

Acţiunile militare rămân posibile.

Împotriva Iranului vor putea fi folosite acţiuni militare pentru a împiedica dezvoltarea bombelor nucleare, în pofida acordului, a declarat secretarul american al apărării, Ashton Carter, aflat în drum spre Israel, prima etapă a unui turneu în Orientul Mijlociu. El a încercat astfel să tempereze îngrijorarea unui aliat major care este unul dintre cei mai vocali critici ai acordului nuclear cu Iranul. Carter a recunoscut că nu va reuşi să facă pe cineva să se răzgândească în Israel, dar a dorit să sublinieze că disponibilitatea Statelor Unite de a proteja Israelul nu a scăzut. „Unul dintre motivele pentru care acest acord este bun este că nu împiedică în niciun fel opţiunea militară“, a spus Carter.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a calificat acordul drept „o greşeală istorică“, care deschide calea ca Iranul să fabrice arme nucleare. Netanyahu a respins într-un interviu sugestiile că Statele Unite ar putea suplimenta ajutorul militar acordat Israelului în urma acordului, afirmând că acest fapt ar arăta că autorităţile israeliene sunt recompensate pentru că acceptă acordul.