Joia neagră a venit la 30 martie, când moneda ungară a picat de la 293 la 297 de forinţi/euro, iar pe piaţă s-au cumpărat masiv euro în defavoarea forintului, care a pierdut în valoare şi faţă de franc elveţian şi dolar. Benoit Anne, şef de strategie la Société Générale, a pus paie pe foc, comentând că pieţele tocmai încep să asimileze ruperea relaţiilor Ungariei cu FMI şi că un curs corect ar fi peste 300 de forinţi/euro. "Noi suntem oaia neagră din regiune, aşa că o încasăm", a reacţionat Akos Ruzsonyi, dealer la Commerzbank, intervievat de Portfolio.hu.

Ce se întâmplase? Furtuna de joi venea la capătul câtorva săptămâni înţesate de zvonuri despre soarta viitorului acord al ţării cu FMI şi UE. Cititorii îşi mai amintesc, poate, de declaraţia din septembrie 2010 a ministrului economiei, György Matolcsi - "Au nevoie de astfel de acorduri numai ţările care n-au încredere în ele însele şi care nu se bucură de încrederea pieţelor financiare", la finalul acordului de 20 mld. euro încheiat în 2008 cu FMI, UE şi Banca Mondială. De atunci, ţara a făcut eforturi să se descurce singură, cu mai multe programe de austeritate care au culminat cu ridicarea TVA la 27% de la 1 ianuarie şi cu încercarea de a suplimenta veniturile bugetului prin măsuri neortodoxe, începând cu naţionalizarea fondurilor de pensii private ori taxele impuse băncilor şi marilor companii şi terminând cu fixarea arbitrară a cursului calculat la ratele de credit pentru datornicii în valută.

Toate acestea au dus la înfierarea ţării şi de UE, şi de investitorii străini, cu o creştere ilustrativă a CDS-urilor la obligaţiuni, care şi acum sunt cele mai mari din regiune. Economia a slăbit, estimările OECD vorbind de o reintrare în recesiune anul acesta, şomajul a atins 11,6% în februarie, iar banca centrală nu mai are mijloace să stimuleze economia prin dobândă, pentru că majorările de taxe într-un context de depreciere a forintului au reaprins inflaţia, estimată să ajungă la 5,6% anul acesta. Ca atare, Ungaria a cedat, cerând în noiembrie ajutorul FMI şi al UE - posibil un pachet de credite de încă 20 mil. euro. Premierul Viktor Orbán şi echipa au ştiut însă că nu vor obţine bani fără a renunţa la taxa pe bănci şi la celelalte inovaţii financiare ori fără a dereglementa piaţa muncii.

Începerea formală a negocierilor a ajuns să fie condiţionată de rezolvarea până la termenul de 7 aprilie a procedurilor de sancţiune iniţiate de UE la 17 ianuarie privind legislaţia care apără independenţa justiţiei, a băncii centrale şi a autorităţii de protecţie a datelor. În plus, Comisia Europeană a reclamat la Curtea Europeană de Justiţie faptul că Budapesta nu renunţă la taxa specială aplicată companiilor din telecom, considerată a viola legislaţia UE. Lovitura de graţie a venit sub forma suspendării accesului Ungariei la fonduri europene de aproape jumătate de miliard de euro în 2013, ca pedeapsă pentru deficit excesiv (banca centrală tocmai a majorat estimarea de deficit bugetar de la 2,8% la 3,1% anul acesta şi de la 3% la 3,4% la anul).

Furios, Viktor Orbán a strigat la mitingul organizat de ziua naţională, la 15 martie, că Ungaria nu e o colonie care trăieşte după cum îi dictează străinii şi a spus că "ungurii ştiu bine ce înseamnă ajutorul tovărăşesc nesolicitat, chiar dacă vine îmbrăcat în costume cu croială fină şi nu în uniformă cu umeri laţi". Referinţa l-a stupefiat pe Jose Barroso, preşedintele CE, care a replicat că "acei ce compară UE cu URSS dovedesc o lipsă totală de înţelegere a ceea ce este democraţia".