Stresul zilnic, stilul de viaţă agitat şi întârzierea momentului de concepere a unui copil sunt cele mai frecvente probleme asociate cu infertilitatea, care scot din buzunarul cuplurilor din România până la 10.000 de euro pentru proceduri de fertilizare. Cum a evoluat această nişă a sănătăţii în România?

În ultimii ani, rata fertilităţii a scăzut, în 2019 fiind înregistrată a doua cea mai mică valoare din ultimii zece ani. Doar 35 de copii s-au născut la 1.000 de femei cu vârsta fertilă cuprinsă între 15 şi 49 de ani în 2019, arată datele Institutului Naţional de Statistică. În oglindă, vârsta la care femeile aleg să fie pentru prima dată mame a crescut în ultimii zece ani, de la 26 de ani în 2010, la 27,4 ani în 2019, mai arată statistica.

„Principala cauză este că foarte multe femei acum îşi amână dorinţa de a obţine o sarcină până la o vârstă mai avansată şi fertilitatea femeii odată cu vârsta scade în mod natural. Se trezesc la o vârstă avansată cu o rezervă ovariană redusă şi atunci devine foarte dificil să obţii o sarcină. Pe al doilea loc sunt infecţiile, care sunt asociate cu infertilitatea”, spune medicul ginecolog Alina Ursuleanu. Ea a explicat că infertilitatea în cazul cuplurilor este împărţită între femei şi bărbaţi şi a observat în ultimii ani o creştere a problemelor de concepere a copiilor în rândul pacienţilor săi.

„La bărbat (infertilitatea – n.red.) este asociată cu stresul, cu fumatul, abuzurile de orice fel. Şi poluarea este incriminată, dar este greu de stabilit”, a mai explicat medicul ginecolog.

Implicaţii psihologice

Odată cu problemele de infertilitate, cuplurile trebuie să gestioneze şi factorii psihologici cum este stresul, care afectează cei doi parteneri, în mod diferit însă. Psihologul Cristiana Haica a explicat că în timp ce femeile tind să vorbească despre problemele lor, în cazul bărbaţilor, stresul infertilităţii se vede în mod diferit.

„Femeile sunt mai volubile, mai sociabile şi se exprimă mai mult. De aceea pare că femeile sunt mai afectate, dar şi bărbaţii sunt în egală măsură afectaţi de stresul infertilităţii. Infertilitatea are proporţii egale, deci cumva unul dintre membrii cuplului este afectat de infertilitate. În special în situaţiile de infertilitate masculină, dar şi mixtă, bărbaţii sunt extrem de afectaţi”, a spus Cristiana Haica.

Iar faptul că bărbaţii nu vorbesc despre problemele de infertilitate îi afectează la un nivel mai profund decât pe partenerele lor, mai ales la nivel de identitate şi stimă de sine.

Problemele psihologice generate de infertilitate sunt în spectrul tulburărilor depresive şi anxioase, iar cele mai predispuse la aceste afecţiuni de natură emoţională sunt cuplurile care au încercat de mai multe ori, fără success, reproducerea asistată prin proceduri medicale cum este şi fertilizarea in vitro.

Pe agenda autorităţilor

Şi autorităţile au încercat să gestioneze problema infertilităţii, oferind decontare pentru procedurile de fertilizare in vitro. Bucureşti a fost primul oraş care a demarat proiectul „O şansă pentru cuplurile infertile” - FIV1 şi FIV2, finanţând integral procedura de fertilizare in vitro în perioada 2018-2020.

Început în iunie 2018, până la sfârşitul aceluiaşi an cele 1.000 de locuri anunţate de primăria Capitalei au fost ocupate integral. În perioada 2019-2020 au fost 2.000 de locuri ocupate, arată datele Administraţiei Spitalelor din Bucureşti (ASSMB).

„În proiectul FIV1 au fost 1.000 de aplicanţi înscrişi şi tot atâtea dosare aprobate, iar în proiectul FIV2 sunt 2.000 de aplicanţi înscrişi, iar până în prezent au fost aprobate 1.420 de dosare, restul fiind încă în perioada de evaluare”, arată datele ASSMB.

În urma celor două proiecte, FIV1 şi FIV2, s-au născut 506 copii, iar 118 sarcini sunt în evoluţie. Bugetul pentru cele două programe a fost de 41 de milioane de lei, iar fiecare cuplu beneficiar a primit 13.800 de lei pentru procedurile de fertilizare.

Investiţii private

Agenţia Naţională de Transplant (ANT) este instituţia care acreditează activitatea de reproducere umană asistată. Din datele ANT, o singură unitate publică - Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie Panait Sârbu din Bucureşti, este acreditată pentru procedura de fertilizare, restul fiind unităţi private. Sunt 27 de unităţi private acreditate de ANT, iar cea mai recentă aprobare a primit-o reţeaua Regina Maria, al doilea jucător din piaţa privată de sănătate.

„Regina Maria a primit foarte recent acreditarea pentru deschiderea primului Centru de Fertilitate şi FIV din reţea, care se află în cadrul Spitalului Regina Maria Cluj. Suntem pregătiţi să începem primele tratamente pentru infertilitate, inclusiv FIV. Conform unuia dintre puţinele studii disponibile, lupta cu infertilitatea afectează 15% din cuplurile cu vârsta reproductivă. Asta înseamnă că 1 din 6 cupluri nu reuşeşte să obţină natural o sarcină şi are nevoie de tratament”, au transmis reprezentanţii reţelei Regina Maria.

Clujul este oraşul în care reţeaua Regina Maria a investit masiv, deschizând un spital, o investiţie greenfield de 18 mil. euro, iar în noul centru de fertilitate oferă pacienţilor servicii de la screening, la diagnostic, second opinion şi intervenţii.

„Numărul de probleme cu cauză masculină este acelaşi. Dar cu siguranţă a crescut numărul de diagnosticări în cazul bărbaţilor. Până recent, femeile se investigau mai mult decât bărbaţii şi erau dispuse să avanseze mult cu analize şi chiar intervenţii, căutând o cauză feminină, fără ca măcar să facă o spermogramă partenerului. Acum, protocoalele centrelor de reproducere uman asistată investighează în paralel ambii parteneri”, au mai transmis reprezentanţii operatorului privat.

Costul unui pachet de fertilizare in vitro în cadrul reţelei Regina Maria porneşte de la 2.350 de euro la 2.950 de euro, în funcţie de problemele medicale ale cuplului. Dincolo de aceste costuri mai sunt şi cele care ţin de tratamente şi investigaţii, care pot dubla sau tripla costul procedurii în sine.

Costul procedurilor de fertilizare, noua „monedă” de calcul în cuplu

Procesul de fertilizare in vitro se întinde pe mai multe luni, timp în care cuplul care vrea să conceapă un copil trece prin diverse investigaţii medicale, tratamente şi alte cheltuieli suplimentare. Asociaţia SOS Infertilitatea, fondată de Nicole Brunel, numără peste 20.000 de membri într-un grup pe reţeaua Facebook, şi vine în sprijinul femeilor care vor să înceapă procesul de fertilizare, însă nu pot susţine costurile în integralitate.

Astfel, de Crăciun este organizată o tombolă în care premiile constau în participarea la o procedură de fertilizare gratuită, oferită de clinicile partenere. Aşa a reuşit şi Alexandra Şerbu să înceapă procesul de fertilizare, în urma căruia a născut în urmă cu zece luni. Timp de patru ani însă tânăra a încercat diverse tratamente, proceduri, care au avut costuri financiare, dar şi psihologice.

„Tratamentul a fost greu, atât psihic, fizic, financiar, eu având problemele de sănătate din trecut. Procedura a fost gratuită, de recoltare. Financiar este un cost, gratuitatea este de 3.000 - 4.000 de euro. Cheltuielile suplimentare, monitorizări, analize, tratamentul, au mai fost încă 7.000 de euro, medicamente, injecţii, analize zilnice. O singură injecţie m-a costat 5.300 de lei”, a spus Alexandra Şerbu. Costurile mari ale procedurii de fertilizare au fost susţinute şi de Oana, o tânără de 33 de ani care a încercat de cinci ori procedura, fără succes însă.

„Nu aveam nicio problemă de sănătate, aşa au spus medicii. Am început să fac înseminări artificiale. După înseminări, a urmat fertilizarea in vitro. Am facut două proceduri la Wellborn, eşuate. Am mers la MedLife, acelaşi rezultat. Am mers la Columna. Patru fertilizări in vitro ne-au costat aproape 100.000 de lei în decurs de un an şi ceva”, a explicat Oana.

Ea a precizat că va încerca în continuare să devină mamă, iar problemele de fertilitate au „sudat” mai mult relaţia de cuplu.

„Toate eforturile noastre au fost pentru FIV, calculăm banii câştigaţi în FIV-uri, tratamente şi tot ce se poate, în ultimii doi ani noi pentru asta am trăit. Pentru mine nu are nimic material valoare dacă nu voi fi mamă”, a mai spus Oana.