BUSINESS MAGAZIN: A crescut pretul la otel, a crescut pretul betoanelor, costul cu constructiile in general. Inevitabil a crescut si pretul la terenuri...

ION RADULEA: Pretul la teren eu zic ca n-a crescut. A inceput sa se alinieze la pretul european, ca si preturile din constructii, ca si celelalte. Atat timp cat dorim sa facem investitii, cat timp dorim sa vindem o cladire de clasa A cu un yield (profit anual - n. red.) de 7-7,5%, e clar ca nu poti sa ajungi decat tot la nivelurile europene. Oricat de ieftina ar fi piata respectiva, e clar ca nu poate fi atat de discrepanta fata de ce e in Europa. Mai ales ca mai avem cateva zile si ne integram in UE. Nu cred ca trebuie sa ne sperie preturi de 5.000 de euro pe metrul patrat de teren. Probabil ca vom ajunge cat de curand la acest nivel - poate la anul spre sfarsit sau in 2008. In Praga, in Budapesta, in Madrid sau Barcelona sunt preturi de genul acesta si nu trebuie sa ne sperie.

BUSINESS MAGAZIN: Dar acolo problema infrastructurii este, in mare, rezolvata. La noi s-a ajuns la aceste preturi si fara sa aiba toate utilitatile.

ION RADULEA: In general, cand vorbesti de terenuri de 1.000-1.200 euro/mp, acestea au toate facilitatile. Din nefericire, insasi infrastructura Bucurestiului trebuie revazuta si asta nu mai tine de cel care cere un pret pe teren, ci de autoritatea locala. Autoritatile ar trebui chiar sa lucreze inaintea investitorilor si vad ca se fac incercari acum, se imping proiectele in fata, vezi podul Basarab, lucrarea de la Baneasa. De acestea e nevoie pentru a rezolva traficul si o sa vina cat de curand si cele legate de canalizare, de instalatii electrice majore.

VIOREL FATU: Vin destul de greu.

ION RADULEA: Destul de greu pentru ca trebuie regandita toata reteaua.

COSTIN BARBU: Oricum lucrarile de infrastructura proiectate in acest moment sunt cu mult in urma dezvoltarii imobiliare. Vorbeam de preturile terenurilor - cine isi permite sa dea cateva mii de euro pe metrul patrat are in spate calcule. Cand dai cateva milioane, te gandesti bine inainte. De fapt, valoarea terenului de ce e data? E data de valoarea produsului final, minus costurile si profitul. Daca vin dezvoltatorii puternici de afara si pot lucra pe un profit mai mic decat se practica pana acum, atunci pretul terenului e foarte justificat si o sa creasca in continuare. Nu trebuie sa ne speriem de valori mari.

BUSINESS MAGAZIN: Domnule Radulea, dumneavoastra ati avut si sansa unui teren existent, dar, pe de alta parte, cautati teren pentru relocarea fabricii...

ION RADULEA: Nu cautam. Avem trei locatii cu care suntem in continuare in discutii si o vom alege pe cea in care vom avea pretul cel mai bun si conditiile cele mai favorabile.

BUSINESS MAGAZIN: Dar despre preturi ce spuneti, va convin?

ION RADULEA: Nu pretul in sine e problema, ci forta de munca disponibila si cat de bine e amplasat. Nu poti sa te duci oriunde.

BUSINESS MAGAZIN: Dar se coreleaza acesti factori cu pretul terenului?

ION RADULEA: Unde pretul e cam mare, am gasit si acei factori de care am avea nevoie. De fapt, creste pretul terenului odata cu celelalte facilitati, iar proximitatea fortei de munca este o facilitate.

BUSINESS MAGAZIN: Pentru Domus Mex cum sunt preturile terenurilor?

VIOREL FATU: In ultima perioada am cautat niste terenuri in zone adiacente Bucurestiului. Si nu prea am gasit. In primul rand, am cautat terenuri care sa fie pe un drum de acces, care sa aiba si utilitati - gaze si curent electric. Sunt zone care au aceste facilitati - ma refer la partea de nord-est: Buftea, Chitila. Dar si acolo pretul terenurilor tot creste, pentru ca sunt cumparate deja la prima mana, a doua mana...

ION RADULEA: Sau cineva care a fost un developer de teren, a achizitionat mai multe parcele si le-a pus cap la cap. Inca mai este loc pentru astfel de investitori.

VIOREL FATU: Ziceam de ce nu am gasit: sunt foarte multi oameni care intarzie vanzarea terenurilor, pentru ca au vazut cum cresc preturile si nu vor sa piarda daca vand acum.

BUSINESS MAGAZIN: Spuneati de zona de nord, Chitila, parca urma si ceva in sud...

VIOREL FATU: Deocamdata, spre zona de sud a orasului nu prea.

ION RADULEA: Nici noi nu va putem dezvalui chiar toate lucrurile! Face parte din strategia noastra.

BUSINESS MAGAZIN: Chiar, mai pregatiti ceva in afara de Sema Parc?

ION RADULEA: Da. Vom continua cu dezvoltarea imobiliara, dar mai dureaza. Sunt contacte, discutii. Trebuie sa ai o strategie. Celebra fraza "Ocupati garile!" se transforma in "Ocupati intrarile in oras." Asa ca sunt cautate Giurgiu, sudul, nordul e deja ocupat...

VIOREL FATU: ... ocupat bine de tot, din nefericire...

BUSINESS MAGAZIN: Din perspectiva unei agentii cum se vad lucrurile?

COSTIN BARBU: Noi momentan incercam sa abordam si alte metode de a vinde terenurile. Nu cum se facea pana acum. Stiti ce tactica aplica uneori proprietarii de teren din Romania - in momentul in care primesc oferta pe care au vrut-o, dubleaza pretul. Incercam sa semnam de la inceput un contract clar care spune ca, atunci cand vin la noi si vor sa vanda acel teren, ne asiguram ca tot procesul este transparent si nu se pot face abateri de la el. Noi, in schimb, le oferim faptul ca avem o relatie cu aproape toti dezvoltatorii de pe piata, le aducem toti clientii buni si incepe un fel de proces de licitatie, prin care de foarte multe ori pretul de la care am pornit a crescut semnificativ. Fiecare developer isi face un calcul...

BUSINESS MAGAZIN: Vorbeam mai devreme de utilitati. Din punctul de vedere al evaluatorului, cum evolueaza valoarea unui teren in functie de prezenta sau absenta retelelor de pe acel lot?

COSTIN BARBU: In Romania este extraordinar de greu de calculat care este impactul lipsei de utilitati asupra valorii. Depinde foarte mult de ce vrea dezvoltatorul sa ridice pe acel teren.

BUSINESS MAGAZIN: OK, dar cam care este, sa zicem, raportul de pret dintre un teren cu toate utilitatile trase si unul fara utilitati in zone comparabile?

COSTIN BARBU: Nu exista un procent care se poate aplica. De obicei, se ia un proiect care se doreste sa se construiasca pe teren, se vede exact cat costa - in costul de constructie se includ si costurile de racordare la utilitati - si atunci ce impact are pretul terenului asupra metrului patrat construit la final. Si apoi se fac ajustari in functie de acest procent, dar nu va pot da un raport.

BUSINESS MAGAZIN: Care sunt cumparatorii tipici de terenuri?

DAN BORBELY: La o intrebare asa generala, pot raspunde ca toata lumea cumpara. Dar sa va spun teoria mea despre cumparatorii de terenuri si despre investitorii in piata imobiliara in general. Au fost pana acum trei valuri. Primul val, dupa 90-’91, cand s-au dat terenuri, a fost o perioada in care s-a facut mai mult un troc. A fost perioada in care s-au acumulat terenuri mari, cand se schimbau terenuri, cand s-au facut marile averi si sunt nume pe care le stim. A venit un al doilea val de investitori, din zona Orientului Apropiat, Israel, Grecia, dar si din Vest, asa-numitii "investitori oportunisti", care cautau ponturi. Cu masini scumpe, geanta plina de bani eventual. Nici primul, nici al doilea val nu au dezvoltat proprietati. Aceasta idee de a dezvolta un teren si a face un produs finit, fie ca e vorba de un cartier de vile, un imobil de birouri sau un centru logistic, s-a dezvoltat cu cinci-sase ani in urma. Sigur ca erau si inainte, dar nu pe scara larga. Acum a aparut al treilea val de investitori, cei institutionali, fonduri de investitii, developerii foarte mari. Cam acestia cumpara.

BUSINESS MAGAZIN: Dar au ramas si cei din primele doua valuri?

DAN BORBELY: Da, sigur. Ei s-au sofisticat si e logic, ca a evoluat piata. Nu vorbesc la modul peiorativ de acesti primi investitori. Acestea erau vremurile, nu se putea face altceva atunci, nu se puteau apuca de dezvoltare ca nu aveau cu cine. Dar acum fac, s-au sofisticat foarte mult, acum se fac contacte intre cele trei valuri. Poate valul doi simt acum ca incepe sa plece usor spre est.

BUSINESS MAGAZIN: Si-au marcat profitul si acum merg mai departe.

DAN BORBELY: Da. Randamentele au scazut si cauta noi oportunitati.

BUSINESS MAGAZIN: Vor mai exista speculatori?

ION RADULEA: Da, dar acestia vor deveni din ce in ce mai sofisticati. Vor apela la credite bancare, vor avea in spate companii care sa-i sustina.

DAN BORBELY: Speculatorii nu au cum sa dispara. Sunt unul dintre motoarele de crestere ale pietei.

ION RADULEA: Nu trebuie sa dispara. Vorbim de o veriga din circuitul pietei imobiliare care trebuie sa fie acolo. Poate ca unii se vor specializa, vor aparea dezvoltatorii de terenuri de care vorbeam...

BUSINESS MAGAZIN: Avem deci speculatorii si developerii...

ION RADULEA: Sa nu uitam ca nu vorbim numai despre terenurile din orase. Sunt vanate si terenurile agricole. Sunt o multime de companii sau persoane fizice straine care au cumparat teren in Romania. Nu se vinde teren doar in Bucuresti, ci si in judete precum Dolj, Gorj sau Buzau. Vorbim de zeci de mii de hectare. S-a plecat de la cateva milioane de lei pe hectar si s-a ajuns la 500-1.000 de euro hectarul.

BUSINESS MAGAZIN: Vi se par in acest moment preturile supraevaluate?

COSTIN BARBU: In niciun caz. Cand realizam un raport de evaluare, luam in calcul doua metode. Prima este metoda comparatiei - care era luata in calcul in principal de banci, in acordarea finantarilor - in functie de anumite caracteristici. Se iau mai multe terenuri care sunt la oferta si se fac anumite ajustari in functie de deschidere, de utilitati, de acces etc., sunt foarte multi parametri care se iau in calcul, care influenteaza valoarea terenului. A doua metoda este cea folosita de dezvoltatori - dar si bancile au inceput sa o accepte din ce in ce mai mult - este metoda valorii reziduale, care iti arata pana la ce punct poate sa mearga pretul, in functie de potentialul de dezvoltare al terenului, de ce se poate construi. Acum dezvoltatorul nu se mai gandeste ca da 100 de euro pe metrul patrat, ci impactul pe care il are pretul terenului in costul total al proiectului pe care vrea sa il realizeze.

BUSINESS MAGAZIN: Deci nu sunt supraevaluate, prin urmare preturile terenurilor o sa creasca in continuare, cu sau fara motiv.

COSTIN BARBU: Este normal. Din moment ce exista cerere foarte mare, potentialii cumparatori nu-si gasesc terenuri, este normal sa nu scada. Ci o sa creasca.

BUSINESS MAGAZIN: Adica se intampla la fel ca si pe piata apartamentelor?

COSTIN BARBU: Exact asta voiam sa spun. Cu toate ca sunt foarte multe apartamente care vor aparea pe piata in perioada urmatoare, preturile nu au cum sa scada. Cererea este destul de mare in continuare si va ramane ridicata cativa ani de acum incolo. Se cumpara apartamentele inca din stadiul de proiect...

ION RADULEA: Da, dar sa nu uitam ca 30-40% din apartamente nu sunt cumparate de utilizatorii finali, ci de fonduri de investitii, de persoane fizice...

COSTIN BARBU: Inca un motiv in plus sa nu scada preturile. Dar revenind la terenuri, autoritatile nu au vazut ca Bucurestiul, ca si alte orase din Romania, este unic. Nu exista orase care sa ofere asemenea terenuri in interiorul orasului - pe platformele industriale. Si nu au corelat o dezvoltare a infrastructurii cu lucrarile de anvergura in constructiile rezidentiale. Nu stiu ce se va intampla cand vor fi gata miile de noi apartamente anuntate.

ION RADULEA: In primul rand trebuie relocate incintele industriale din Bucuresti. Sunt foarte multe si fara sa se reglementeze chestia asta...

BUSINESS MAGAZIN: Teoretic este reglementata, nu? Trebuie scoase, conform normelor UE...

LARISA DINU: Da, exista o perioada de gratie de trei ani dupa aderare.

ION RADULEA: Da, dar si la acest punct trebuia sa existe o strategie. Daca Bucurestiul dorea sa ramana si un oras industrial, trebuia ca Primaria sa achizitioneze cateva mii de hectare, pe care sa le transforme intr-o zona industriala, in care sa faca partea de utilitati si sa ofere o posibilitate celor care trebuie sa-si relocheze fabricile in afara. Sa nu intre in jocul acesta speculativ.

BUSINESS MAGAZIN: Oricum nu au mai ramas atat de multe platforme industriale. Cele care mai sunt deja se transforma. Sunteti un exemplu, dar nu singurul.

ION RADULEA: Printre putinele exemple de acest fel...

COSTIN BARBU: Oricum cele care au ramas sunt vanate acum de dezvoltatori...

BUSINESS MAGAZIN: ... daca nu au fost deja cumparate. Dar sa depasim un pic zona Bucurestiului. Domnule Fatu, spuneati ca sunteti in cautare de terenuri si in alte orase din tara? Cum se prezinta piata imobiliara din celelalte mari orase?

VIOREL FATU: Pentru Mobexpert, orasul trebuie sa aiba peste 100.000 de locuitori. Apoi noi, in general, mergem impreuna cu sau langa centrele comerciale. Avem deja exemple, cum ar fi Brasovul, unde, ce-i drept, aveam un magazin dinainte de a se deschide Carrefour. Depinde foarte mult de ce zone alegi, depinde de cine merge inainte acolo. Daca ajungi dupa ce Carrefour s-a asezat, atunci preturile sunt mult mai sus.

BUSINESS MAGAZIN: Dar, mai exact, unde cautati acum?

VIOREL FATU: La Timisoara se negociaza, deocamdata nu s-a achizitionat nimic. La Ploiesti avem un teren cumparat, iar aici, din pacate, ne ia foarte mult viabilizarea lui.

BUSINESS MAGAZIN: Sa luam, spre exemplu, Iasi, unde pana de curand nu prea erau dezvoltari comerciale. Acum vorbim de constructia unor magazine Carrefour, Kaufland, precum si alte proiecte comerciale. Intrebarea este daca acest aflux de investitori spre Moldova si Iasi se datoreaza unei cresteri a puterii de cumparare sau faptului ca se muta granita UE de la 1 ianuarie.

ION RADULEA: Pot fi luate in calcul amandoua. E clar ca a crescut si nivelul de salarii. Apoi posibilitatea ca UE sa se extinda vreodata si dincolo de Prut exista, iar investitorii se pozitioneaza. Sa nu uitam ca si Iasiul a fost dintotdeauna un oras important.

BUSINESS MAGAZIN: L-au cam ocolit pana acum...

VIOREL FATU: Toata Moldova a fost pana acum ocolita, dar cred ca lucrurile incep sa se aseze.

BUSINESS MAGAZIN: Cautati si acolo?

VIOREL FATU: Evident ca ne uitam si la un oras precum Iasi.

ION RADULEA: Nu poate fi ignorat niciun oras cu putere de cumparare.

VIOREL FATU: Fortand un pic lucrurile, cu cat vin mai multi dezvoltatori, care cumpara pamantul oamenilor, cu atat oamenii au mai multi bani pe care trebuie sa-i cheltuie pana la urma.

ION RADULEA: Eu cred ca ceea ce vorbeam de Bucuresti - despre platformele industriale - este valabil pentru toata tara, si pentru Ploiesti, si pentru Brasov. Dar, din cate stiu eu, nicaieri nu este o strategie coe-renta pentru scoaterea acestora din centru.

BUSINESS MAGAZIN: Si atunci singura tendinta de transformare a zonelor industriale este cea naturala sau economica, ceea ce se intampla acum.

ION RADULEA: Da, dar pentru ca nu este gestionata corect, nu este o strategie privind amplasamentul noilor zone industriale, se face haotic. Si atunci intra in joc ecuatii de genul: cat costa terenul, am sau nu utilitati, am forta de munca etc. In momentul in care ar aparea o asemenea strategie vor fi prezenti imediat investitorii de portofoliu care ar achizitiona locatiile.

BUSINESS MAGAZIN: Si atunci s-ar dezvolta proiecte unitare?

ION RADULEA: In urmatorii 5-10 ani s-ar putea ajunge la asta. E doar o chestiune de timp. Exista insa probleme in cazul unor fabrici preluate de MEBO sau consortii de companii, pentru ca este greu ca ei sa ajunga la o intelegere privind terenul.

COSTIN BARBU: Si multe nu au potentialul financiar de a sustine o relocare. Trebuie sa astepte solutii alternative, cum ar fi sa obtina o perioada de gratie de la cumparator, perioada in care sa se mute.

ION RADULEA: E destul de complicata mutarea unei activitati. Pentru noi este destul de simplu, sa spunem, pentru ca noi am facut o reorganizare completa a Semanatoarea cand am cumparat-o. Intr-un an, un an si ceva, am mutat fabrica intr-o hala noua. O parte din ce era disponibil a fost pastrat si a trecut apoi in parcul industrial.

COSTIN BARBU: In plus, de multe ori un dezvoltator poate avea si dezavantaje din achizitionarea unei asemenea locatii. Pentru ca apar costuri suplimentare legate de demolare, de decontaminarea solului.

BUSINESS MAGAZIN: Apropo, domnule Radulea, cat va costa demolarea pe platforma de la Semanatoarea?

ION RADULEA: Demolarea costa intre 15 si 20 de euro pe metrul patrat, in functie de cladirea care a fost amplasata, cu tot cu decontaminare.

BUSINESS MAGAZIN: Si cand credeti ca veti finaliza relocarea activitatii de productie de pe platforma?

ION RADULEA: Nu credem, ci trebuie sa fie gata pana in iunie 2007.

BUSINESS MAGAZIN: Spuneati ca intentionati sa faceti si alte investitii in zona de real estate, pe langa Sema Parc. Ce credeti ca se va dezvolta in urmatoarea perioada cel mai mult, nu numai in Bucuresti?

ION RADULEA: Ca zona de interes va fi genul acesta de dezvoltare pe care noi (si nu numai noi) l-am promovat deja - proiect integrat: comercial, birouri si rezidential.

BUSINESS MAGAZIN: Deci mai putine dezvoltari individuale...

ION RADULEA: Mai putine dezvoltari individuale, decat daca vom gasi locatii care se preteaza doar la dezvoltari imobiliare intr-o singura directie.

BUSINESS MAGAZIN: Si veti incerca sa-l convingeti de domnul Fatu sa vina intr-un proiect integrat?

ION RADULEA: Timpul le va aduna. Daca dumnealui va avea un interes alaturi de noi sau daca noi vom avea un interes alaturi de dumnealui.

VIOREL FATU: Este evident ca, daca ni se ofera o chirie rezonabila, vom fi interesati.

ION RADULEA: Sau un loc rezonabil in care sa construiesti in parteneriat, pentru ca nu trebuie sa fie neaparat o dezvoltare in care sa mergi pe chirie.

BUSINESS MAGAZIN: Care ar fi avantajele si dezavantajele acestor dezvoltari atat pentru investitori, cat si pentru chiriasi?

ION RADULEA: Genul acesta de proiecte sunt in mare masura dezvoltari urbane, nu sunt in afara orasului. Mobexpert, de exemplu, a avut ca strategie si dezvoltari urbane, cat si in afara. Noi vom continua, in principiu, pe directia pe care ne specializam acum - dezvoltari integrate in interiorul orasului - unde merg foarte bine si zonele de retail, si cele de birouri, si cele rezidentiale. De exemplu, Sema Parc are tot atatea parcari cat are si Baneasa sau oricare alta zona, numai ca sunt fie subterane, fie supraterane. Folosim intr-un alt mod terenul fata de cum este exploatat in afara oraselor, unde suprafetele sunt mari si iti permiti o dezvoltare extensiva.

LARISA DINU: Este vesnica lupta intre "suburban greenfield development" si "urban brownfield development", adica intre dezvoltari virgine la marginea oraselor si transformarea zonelor urbane.

BUSINESS MAGAZIN: Domnule Radulea, cate fonduri de investitii au venit la dumneavoastra sa va propuna o afacere, de la o vanzare de teren pana la o asociere complexa?

ION RADULEA: Sa va raspund cu o metafora: "cata frunza, cata iarba". Toti care sunt pe piata au trecut pe la noi. Este si normal ca la un proiect de dimensiunile Sema Parc sa existe interese mai mici sau mai mari. Tine si de elemente de strategie. Daca deschizi usa si arati ca esti deschis la propuneri de parteneriate, este clar ca bate mai multa lume la acea usa.

BUSINESS MAGAZIN: Cate fonduri de investitii activeaza totusi pe piata?

ION RADULEA: Este greu de precizat un numar (de fonduri de investitii - n. red.).

DAN BORBELY: Cate activeaza sau cate "zboara" prin zona?

ION RADULEA: Sunt trei sau patru active si zboara 30-40.

DAN BORBELY: Eu cred ca sunt putin mai multe totusi, dar cam asta e proportia, de unul activ la zece prezente.

BUSINESS MAGAZIN: Aceasta proportie se va schimba in urmatorii ani?

DAN BORBELY: Eu sper ca proportia sa nu mai fie de unu la zece, ci de cinci la zece, dar aceasta depinde de proiecte. Fondurile in special cauta produse finite. Sunt si fonduri care dezvolta greenfield daca le place proiectul, dar prefera sa cumpere o proprietate gata construita.

ION RADULEA: S-au adaptat la  piata romaneasca. Pentru ca nu au gasit proiecte "de-a gata", au cumparat dezvoltatori, care aveau proiecte pregatite. E mai interesant de vazut cati dezvoltatori sunt pe piata romaneasca. E mult mai greu de raspuns la aceasta chestiune.

BUSINESS MAGAZIN: Spuneati ca terenurile nu sunt supraevaluate, ca mai e loc de crestere. E loc de crestere peste tot?

COSTIN BARBU: Conteaza foarte mult cat de fezabil este un anumit proiect. V-am spus ca acum nu se mai ia pretul pentru teren, ci pentru ce se va construi pe el. Valoarea terenului este diferenta dintre pretul final al proiectului si costurile de constructie plus profitul. Daca terenul se incadreaza in acea marja, atunci mai este loc de crestere.

BUSINESS MAGAZIN: Pentru ca unii retaileri se plangeau recent ca preturile tere-nurilor sunt prea mari.

COSTIN BARBU: Este vorba si de dezvoltarea diferitelor segmente ale pietei. In momentul in care se vinde foarte bine rezidentialul, se inchiriaza foarte usor birourile, e clar ca aceste segmente se indreapta spre oras, iar retailerii vor iesi spre margini.

BUSINESS MAGAZIN: Care credeti ca sunt urmatoarele zone de interes? In Bucuresti si in tara.

ION RADULEA: In Bucuresti sunt zone masive, cum ar fi zona Vacaresti - sunt circa 200 de hectare acolo. De asemenea, sudul in general este putin dezvoltat.

DAN BORBELY: Eu si vestul il vad foarte interesant. In special, zona de nord-vest - Chitila, Sabareni - pentru ca este o zona cu spatii foarte largi.

VIOREL FATU: Sunt in zona aceea mai multe proiecte.

BUSINESS MAGAZIN: Dar s-au tranzactionat spatiile acestea largi, sunt concentrate in momentul de fata?

VIOREL FATU: O parte sunt faramitate, de la cateva mii de metri patrati la cateva hectare, altele au fost comasate. Dar situatia nu este foarte clara. Deja sunt litigii intre proprietari, care blocheaza orice tranzactie, oricum preturile au crescut.

BUSINESS MAGAZIN: Care oras din provincie seamana cel mai mult cu Bucurestiul?

COSTIN BARBU: Pentru dezvoltatori nu mai exista diferente. De exemplu, o sa se realizeze, pe partea de retail, cate un concept de mall chiar si in orasele de 70-100.000 de locuitori. Vor fi valuri de dezvoltare. Mai intai, orasele mari: Timisoara, Iasi, Constanta, Cluj, care au fiecare proiectele lor, dar toate orasele cu peste 70.000 de locuitori sunt in atentia dezvoltatorilor. Exista chiar o febra a cumpararii terenurilor in aceste zone.

BUSINESS MAGAZIN: E 1 ianuarie 2007 o data atat de importanta pentru piata imobiliara sau ce era interesant deja a inceput sa se intample si va curge firesc?

ION RADULEA: In zona imobiliara ce urmeaza sa se intample se intampla deja, doar ca se va amplifica. Va veni urmatorul val de investitori.