Asociaţia Naţională a Întreprinderilor de Muncă Temporară (ANIMT) solicită autorităţilor demararea de urgenţă a dialogului pentru evitarea dispariţiei a 300 de firme. Totodată, ANIMT îşi exprimă speranţa că autorităţile vor analiza cu responsabilitate implicaţiile măsurilor recente de sancţionare a companiilor care activează în domeniul plasării angajaţilor în regim de muncă temporară, măsuri care afectează sute de mii de muncitori şi familiile acestora. Asociaţia solicită autorităţilor, de asemenea, demararea urgentă a consultărilor, în vederea deblocării activităţii întreprinderilor afectate.

"Aceste măsuri ne omoară activitatea şi creează, în acelaşi timp, o gravă problemă socială, întrucât companiile noastre sunt cele care asigură întreţinerea muncitorilor în ţările în care sunt detaşaţi, în situaţia de faţă nemaiputându-le asigura nici măcar întoarcerea în ţară. Gândiţi-vă câte familii depind de aceşti 100.000 de muncitori, practic sunt afectaţi circa 400.000 de oameni. Pentru noi, timpul este vital. Dacă până la sfârşitul lunii conturile noastre vor continua să fie blocate, toţi aceşti oameni vor rămâne pe drumuri. În tot acest timp, noi ne pierdem definitiv clienţii, circa 300 de firme vor dispărea, iar economia ţării va pierde anual, numai din contribuţii la salarii, peste 265 de milioane de euro", a spus, marţi, într-o conferinţă de presă, Stephane Tison, directorul general al companiei Power Interim şi fondatorul ANIMT.

Potrivit ANIMT, agenţiile de muncă temporară au fost, recent, subiectul unor controale din partea Direcţiei Antifraudă din cadrul ANAF, în urma cărora, susţine asociaţia, în baza unei interpretări subiective a legislaţiei muncii, s-a dispus blocarea conturilor companiilor în cauză, precum şi recuperarea, retroactiv, a unor prejudicii estimate. Raţionamentul ANAF, precizează reprezentanţii ANIMT, a fost că muncitorii care lucrează, temporar, în străinătate, nu pot fi consideraţi detaşaţi, prin urmare nu au dreptul să primească diurnă, în condiţiile în care până la acest moment, atât ANAF, cât şi Ministerul Muncii considerau drept legale practicile prin care muncitorii erau remuneraţi atât cu un salariu de bază, cât şi cu diurnă.

"Din 2007 până în prezent, companiile au fost controlate de nenumărate ori de către instituţiile responabile şi niciodată nu a fost ridicată această problemă. În cazul în care instituţiile statului român vor să opereze o schimbare în statutul acestor muncitori, suntem dispuşi să respectăm orice regulă nou instituită, cu condiţia ca aceasta să nu aibă efecte retroactive. Este împotriva principiilor statului de drept să aplici regula retroactivităţii în cazul activităţii unor companii", a spus, la rândul său, Alexandru Marin, avocatul asociaţiei.

ANIMT atrage atenţia că astfel s-a creat un precedent periculos, această situaţie ameninţând să aibă efect de domino asupra altor industrii, în special transporturile, unde şoferii - o categorie vastă de angajaţi - sunt remuneraţi şi pe bază de diurnă.

"Până la urmă, numărul celor afectaţi poate ajunge la 900.000 de salariaţi. Nu ştim ce urmăresc cu adevărat instituţiile responsabile, însă efectul va fi acela că, pe de-o parte, va creşte numărul de şomeri iar pe de altă parte va creşte numărul românilor care vor pleca definitiv din ţară. Să nu mai vorbim de mesajul negativ perceput de investitorii străini şi români, care în mod evident nu pot opera într-un cadru legislativ atât de arbitrar", a mai spus Stephane Tison.

Potrivit ANIMT, venituri nete pe an ale salariaţilor temporari se ridică la 1.260.000.000 de euro, iar 260.000.000 de euro reprezintă contribuţii sociale pe an plătite de agenţiile de muncă temporară, fără să fie luate în calcul celelalte impozite plătite de societăţi. În ţări precum Franţa, Italia, Spania, Belgia şi Irak lucrează 100.000 de români, cu statut de salariaţi temporari, care, fiind detaşaţi, câştigă în medie 1.500 de euro pe lună şi de veniturile cărora depind 400.000 de familii.

Asociaţia atrage atenţia că, potrivit Codului Fiscal, sunt scutite de impozit pe venit indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură primite de salariaţi pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate. Totodată, conform prevederilor în vigoare, aceste indemnizaţii nu sunt luate în calculul contribuţiilor sociale.

În acest context, ANIMT a trimis un memoriu către premierul Victor Ponta, ministrul Muncii, Rovana Plumb, şeful Inspecţiei Muncii , Dantes Nicolae Bratu, ministrul pentru Dialog social, Aurelia Cristea, ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, şi ministrul delegat al românilor de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, prin care semnalează pericolul la care sunt expuşi cei o sută de mii de români care muncesc în străinătate temporar.

"Facem apel la dumneavostră să interveniţi şi să soluţionăm situaţia cu care ne confruntăm actualmente şi care va conduce inevitabil la un dezastru economic, social şi de imagine. În plus, salariaţii temporari detaşaţi în alte stat de către agenţii de muncă temporară sunt remuneraţi la nivelul salariilor aplicabile în statul unde îşi desfăşoară activitatea, veniturile acestora fiind compuse din salariul de bază, la care se adaugă indemnizaţia de deplasare/detaşare. Confrom art 296 din Codul Fiscal, 'nu se cuprind în baza lunară a contribuţiilor obligatorii indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţi, pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice, precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuililor de trasport şi cazare. În mod eronat, atuorităţile de control (Direcţia Antifraudă a ANAF, consideră ca salariaţilor temporari nu li se cuvin drepturi de delegare sau detaşare, statutul lor nefiind acela de angajaţi delegaţi sau detaşaţi", se arată în memoriul ANIMT.

ANIMT susţine şi că ANAF nu a coroborat legislaţia naţională cu cea comunitară şi nu a luat în considerare că munca temporară reprezintă, la nivelul UE, o formă de detaşare. "Autorităţile române se regăsesc, astfel, într-o situaţie de totală contradicţie cu prevederile Directivei 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, precum şi ale Regulamentului 987/2009", consideră reprezentanţii asociaţiei.

Totodată ANIMT atrage atenţia că, în măsura în care salariaţii trimişi în străinătate nu mai sunt consideraţi detaşaţi, acest lucru însemnă că ei îşi desfăşoară efectiv activitatea ca salariaţi ai unui aşezământ stabil în străinătate şi, în consecinţă, nu vor mai plăti deloc impozite şi taxe în România, ci exclusiv în străinătate.

"Având în vedere caracterul profund îngrijorător şi revoltător al problemelor cu care se confruntă societăţile noastre, perspectiva a mii de şomeri, închiderea a sute de agenţi economici şi declanşarea unei acute crize sociale, vă solicităm o întâlnire de urgenţă cu reprezentanţii tuturor minsiterelor responsabile, găsirea pârghiilor legale de anulare a măsurilor deja luate împortiva agenţilor de muncă autorizaţi şi armonizarea Codului muncii cu legislaţia europeană", se arată în finalul memoriului trimis autorităţilor de ANIMT.