"Dacă peste ajustarea fiscală se suprapune un proces necontrolat de deleveraging, de retragere a capitalului străin, creşterea economică ar fi mult mai greu de realizat. De la începutul crizei au avut loc retrageri de 9 miliarde euro în cinci ani, iar circa o treime a avut loc într-un singur an, în 2013. De ce a încetinit creşterea economică trebuie să aibă în vedere şi această caracteristică, s-a suprapus şi pe un proces de ajustare fiscală destul de ambiţios", a declarat Isărescu la "The EU-SouthEast Europe Summit".

El a arătat că, în privinţa finanţării s-a ajuns la "un capăt al drumului", subsidiarele locale finanţându-se în special de pe piaţa internă, fiind încurajate de autorităţile de reglementare în acest sens, care presupune mai departe o orientare către creditarea în moneda locală.

"Autorităţile de supraveghere din ţările de origine par în mod special interesate de o asemenea evoluţie. Reorientarea spre piaţa internă la nivelul surselor de finanţare este însoţită în mod firesc de creşterea importanţei relative a creditării în moneda naţională. Nu spun adio, credit în valută!, dar oricum cred că suntem la capătul unui drum în care creditul în valută era dominant. Spun adio unei debalansări, unui dezechilibru masiv între creditarea în moneda locală şi cea în valută", a precizat Isărescu.

Guvernatorul a punctat că, în România, creditul în valută a scăzut sub 60%, preconizând că va ajunge chiar la sub 50%.

"Tranziţia de la creditul în valută dominant spre un echilibru între creditul în valută şi cel în monedă locală sperăm să se realizeze într-o manieră ordonată, fără forţarea unei reduceri agresive a raportului credite-depozite, care ar genera o constrângere excesivă la nivelul ofertei de credite şi, pe cale de consecinţă, la adresa creşterii economice a României", a spus şeful băncii centrale.

Totodată, el apreciază că este puţin probabilă o revenire "spectaculoasă" a creditării pe termen scurt, atât din perspectiva cererii, cât şi a ofertei. El mai spune că este mai importantă calitatea decât cantitatea creditării, iar băncile ar trebui să se îndrepte în special către creditarea investiţiilor productive.

"Eu sunt de părere - şi am şi colegi care sunt de aceeaşi părere - că, mai ales într-o perioadă de ajustare a bilanţului, calitatea alocării de resurse bancare este mai importantă decât cantitatea. Obişnuim să ne uităm la cantitate, cu cât creşte creditul, dar mult mai importantă este calitatea acestui credit. Pentru a putea împinge economia pe o traiectorie de creştere economică autosusţinută este necesar ca băncile să direcţioneze resursele disponibile pentru creditare către investiţii productive, evitând împovărarea debitorilor de calitate cu costuri generate de alocările eronate din trecut", afirmă guvernatorul.

Isărescu spune că o astfel de abordare generează acele câştiguri de productivitate care sunt esenţiale pentru ca productivitatea, investiţiile şi creditul să se alimenteze reciproc şi să se înscrie "de manieră sustenabilă pe o spirală ascendentă" în care toată lumea ar avea de câştigat.