Pentru Romania, drumul catre Uniunea Europeana continua sa fie unul palpitant. Respingerea Constitutiei Europene in doua tari importante ale UE, Franta si Olanda, a reusit sa sporeasca si mai mult suspansul.

Romania a pornit cu stangul in cursa pentru Uniunea Europeana. A recunoscut-o negociatorul-sef, Leonard Orban: "Procesul de negociere a inceput fara ca Romania sa fie pregatita". In prima faza, spune Orban, oficialii romani s-au concentrat pe negocieri, au crezut ca ele sunt lucrul cel mai important. "Apoi, ne-am dat seama ca importanta e transformarea profunda a tarii", a mai spus el, adaugand ca e in interesul Romaniei sa fie cat mai bine pregatita in momentul aderarii. Iar asta nu e o simpla lozinca.

Tadeusz Kolodziej, presedintele Asociatiei Poloneze de Studii ale Integrarii Europene, confirma. El a facut o declaratie-soc: "Pentru polonezi, integrarea in UE nu a adus nici o schimbare". Explicatia e simpla: polonezii nu au simtit un soc al integrarii pentru ca schimbarile au inceput sa se produca inca de la inceperea negocierilor.

Pentru Romania, a fost un traseu in socuri, cu emotii, frane si hei-rup. Au fost emotii la fiecare raport de tara. Negocierile au fost incheiate precipitat, cu clauze grele de salvgardare. Emotiile au tinut pana in ultima clipa inainte de votul din Parlamentul European, cand inca nu era sigur daca se va vota sau nu. Chiar si semnarea Tratatului de aderare a avut loc intr-o atmosfera mai degraba sobra decat sarbatoreasca. Iar acum, respingerea Constitutiei Europene in doua tari importante ale UE, Franta si Olanda, a facut sa sporeasca si mai mult suspansul. Liderul liberalilor europeni, Graham Watson, a folosit o exprimare plastica: "Francezii au palmuit Europa pe obrazul stang, olandezii pe cel drept.

Sper ca acest lucru sa scoata UE din apatie si sa-i forteze pe liderii ei sa-si demonstreze calitatile de conducatori". De mobilizare e nevoie in primul rand si in Romania. "Chiar daca respingerea Constitutiei nu va afecta direct aderarea, ea va determina o presiune sporita asupra tarii noastre", a declarat Orban. De altfel, comisarul pentru extindere Olli Rehn a anuntat ca va trimite scrisori de avertizare Romaniei si Bulgariei pentru ca a identificat sapte domenii (respectiv cinci) in care exista probleme.

In cazul Romaniei este vorba de lupta impotriva coruptiei (legile trebuie sa fie si aplicate, nu doar sa existe), concurenta (inca se mai acorda ajutoare de stat pentru mamutii industriali din siderurgie sau sectorul energetic), mediul (intarzieri in punerea in aplicare a legislatiei existente), justitia (intarzieri in reforma sistemului juridic), achizitiile publice (in special contractele EADS si Bechtel), proprietatea intelectuala (nivel ridicat al pirateriei, al falsificarii programelor software) si agricultura (intarzieri la sistemul de plati computerizat pentru subventiile europene si prin aplicarea legislatiei fitosanitare).

Exista, de asemenea, probleme si la controlul frontierelor. Nerezolvarea acestor probleme pana la raportul de tara poate determina reducerea fondurilor care vor fi acordate in momentul aderarii pentru aceste domenii. In cazul mediului, justitiei si concurentei, riscul cel mare e activarea clauzei de salvgardare. "Romania va face progrese reale atunci cand cuvintele vor fi transpuse in fapte", atrage atentia liderul grupului PPE-DE, Hans-Gert Poettering.

Chiar daca "Romania e, totusi, in grafic" (spune Orban), ingrijorare exista. Tonul sefului Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti nu mai e atat de optimist ca pana deunazi. Jonathan Scheele a declarat ca "importanta scrisorilor de avertizare nu trebuie subestimata dar ele nici nu trebuie supralicitate".

In plus, a atras atentia Scheele, "Delegatia a inceput monitorizarea". La randul lor, liderii europeni s-au grabit sa arate ca extinderea UE va continua, cel putin in cazul Bulgariei si Romaniei. Cancelarul german Gerhard Schröder a atras atentia ca exista opinii privind redeschiderea negocierilor. De altfel, seful crestin-democratilor germani din PE, Markus Ferber, cere oprirea extinderii UE si a ratificarii Tratatelor cu Romania si Bulgaria.

Schröder a adus insa aminte ca Tratatul semnat la 25 aprilie inseamna obligatii de ambele parti, atat din partea candidatelor la aderare cat si din cea a statelor UE. Caci vestea cea mai buna este aceea ca, pana la urma, exista Tratatul. E un contract. Iar lucrul cel mai rau care se poate intampla, previzibil, este amanarea cu un an a aderarii. "Ar fi consecinte incalculabile. In primul rand, trebuie sa primim 1,16 miliarde de euro in 2005, care n-ar mai veni", a declarat Orban.