Prim-ministrul rus Vladimir Putin a declarat ca batalia pentru producatorul de autovehicule Opel nu s-a terminat, precizand ca este randul administratorilor Opel, si nu cel al companiei-mama General Motors, sa decida pasii urmatori, scrie Reuters. General Motors a preferat sa pastreze divizia Opel, dupa luni de negocieri dure pentru vanzarea acesteia catre consortiul format din producatorul canadian de componente Magna International si Sberbank, cea mai mare banca ruseasca. Sberbank si Magna erau pregatite sa ofere cate 500 de milioane de euro pentru parti egale de cate 27,5% din Opel, iar cel mai mare producator rus auto, AvtoVAZ, controlat de miliardarul Oleg Deripaska, devenise partener industrial in afacere.

Guvernul rus si Kremlinul au spus in repetate randuri ca vanzarea Opel catre un grup sustinut de Rusia ar arata disponibilitatea presedintelui american Barack Obama de a relansa relatiile economice cu Rusia si de a restabili contactele politice cu Moscova. Acum, esecul tranzactiei dovedeste "superstitiile Departamentului de Stat al SUA", a declarat Deripaska in presa moscovita. Si mai pe sleau s-a exprimat Oleg Morozov, deputat din partea partidului premierului, Rusia Unita, in camera inferioara a parlamentului rus: "Motivatia deciziei este foarte simpla: ca Opel sa fie pastrata in zona de influenta politica si economica a SUA". Surse apropiate de oficialii rusi, citate de agentia Interfax, afirma ca esecul tranzactiei cu Opel ar putea avea repercusiuni pentru operatiunile GM din Rusia, alti constructori de masini urmand a primi contracte de la Kremlin pentru modernizarea industriei.

Cel mai mare producator auto rusesc, AvtoVAZ, lucreaza cu francezii de la Renault (care detin un sfert din companie) si cu japonezii de la Nissan Motor pentru productia de noi modele din 2012. Refuzul GM de a vinde Opel catre consortiul ruso-canadian ar putea face din Renault principalul partener al Rusiei in modernizarea sectorului auto, guvernul putand permite francezilor sa obtina integral controlul AvtoVAZ. Deocamdata, premierul Putin a anuntat ca va mobiliza doua miliarde de dolari pentru a sprijini compania in fata crizei economice, 1,5 miliarde venind din bugetul federal.

Pe scurt:

BULGARIA

Locuintele vechi fac legea.

Criza economica a reinviat in Bulgaria cererea pentru apartamentele construite in epoca socialista. Directorul agentiei imobiliare Foros, citat de Novinite.com, a explicat ca, in contextul crizei economice, pretul scazut al apartamentelor construite inainte de 1989 indreapta interesul cumparatorilor spre acest tip de imobile. Dobromir Ganev sustine ca, in momentul de fata, nu exista cerere de locuinte noi pe piata rezidentiala din Bulgaria. Criza imobiliara afecteaza drastic si bugetul capitalei Sofia. In primele trei trimestre din 2009, municipalitatea a colectat doar 28% din suma estimata de pe urma tranzactiilor imobiliare, iar pentru intreg anul, din tranzactiile de real estate se vor strange la buget 155 de milioane de leva (circa 80 de milioane de euro), reprezentand un sfert din totalul veniturilor municipalitatii.

LETONIA

Crema economiei letone.

Cel mai recent studiu al revistei de afaceri Kapitals gaseste Latvenergo pe primul loc in topul celor mai valoroase companii din Letonia. Valoarea companiei energetice a crescut cu mai bine de 30%, ajungand la circa 870 de milioane de lati (1,2 miliarde de euro), scrie Baltic Times. Operatorul de telefonie mobila Latvijas Mobilais este al doilea in clasament, cu o valoare de aproape 700 mil. euro, in scadere cu 4% fata de anul trecut, cand compania ocupa pozitia a cincea, cu o valoare de 725 de milioane. Pe locul trei se afla Latvijas Valsts, regia nationala a padurilor, in scadere cu circa o treime fata de 2008.

CROATIA

Croatia vinde obligatiuni.

Guvernul de la Zagreb a decis sa emita obligatiuni externe in valoare de 1,5 miliarde de dolari (un miliard de euro), menite sa sustina achitarea imprumuturilor externe si sa acopere deficitul bugetar, potrivit Javno.com. Economia Croatiei s-a contractat cu 5% in acest an, conform estimarilor Ministerului de Finante, iar deficitul bugetar va atinge 1,2 mld. euro, reprezentand 2,8% din PIB. Din datele bancii centrale reiese ca datoria externa va atinge 42 de miliarde de euro, respectiv 94% din PIB, guvernatorul Zeljko Rohatinski avertizand ca suma s-ar putea ridica la 100% din PIB in 2010. Guvernul se arata sigur ca emisiunea de obligatiuni va fi un succes multumita seriilor de prezentari din Europa si Statele Unite. "Potentialilor investitori li s-au prezentat date privind stabilitatea sectorului financiar croat si rezistenta economiei la socurile externe", se mentioneaza intr-o declaratie a executivului de la Zagreb. 55% dintre obligatiuni vor fi plasate in SUA, un sfert in Marea Britanie, 13% in tari europene, iar restul vor lua drumul Asiei. Obligatiunile sunt emise pe zece ani si au o dobanda de 6,75%.