Statele comunitare din Europa Centrala si de Est au fost privite de la inceputul crizei ca un tot unitar buclucas, amenintate in bloc de o criza care le-a prabusit una cate una economiile, pana cand fenomenul a inceput sa ameninte stabilitatea financiara a companiilor si a bancilor occidentale cu afaceri in zona. In zadar Slovacia a fost salutata drept cel mai nou membru al zonei euro si in zadar, acum cateva luni, Polonia sau Romania cereau de la Vest ca fiecare tara sa fie privita in individualitatea ei cand e vorba de analize ale profilului de risc al regiunii. Acum insa, rezistenta ciudata a Poloniei la declinul care a marcat toate economiile estice a atras atentia in sfarsit vesticilor asupra unor secrete mai putin vizibile din avionul analistilor.

Insusi Financial Times a remarcat ca Polonia e un exemplu ca perspectiva din Europa Centrala si de Est nu e cu totul sumbra. Fata de ultimele trei luni din 2008, economia poloneza a crescut cu 0,4% in perioada ianuarie-martie, iar fata de aceleasi luni din 2008 a crescut cu 0,8%. A fost o performanta nu numai in “noua Europa”, dar si in raport cu statele dezvoltate: Germania termina primul trimestru cu o scadere de 3,8%, iar Franta cu un minus de 1,2%. E drept, rezultatele polonezilor se comparau cu propriile lor recorduri dinainte - o crestere de 6,7% in 2008 si de 4,9% in 2008, iar aceasta l-a facut pe premierul Donald Tusk ca atunci cand a anuntat rezultatele, la sfarsitul lui mai, sa afiseze o mina foarte modesta, aproape ingandurata.

Nu ca n-ar fi avut insa de ce: economia a rezistat pana acum cu bine crizei gratie cererii interne solide, nedopate de creditare excesiva, intr-o tara de 38 de milioane de oameni. In primul trimestru, consumul a crescut cu 1,2% fata de cele trei luni dinainte, ceea ce a fost minunat, raportat la ce s-a intamplat in alte tari, dar raportat la cresterea cu 5% a consumului in lunile precedente, nu mai era asa de minunat, pentru ca dovedea ca situatia se deterioreaza repede. Analistii vestici, in schimb, cu putine exceptii, s-au aratat mai optimisti decat cei polonezi, care au prevazut ca tara va incheia anul cu crestere zero sau usor negativa. Au vazut ca Polonia, spre deosebire de Ungaria, urmase o politica fiscala relativ fara excese (desi a terminat anul trecut cu un deficit bugetar de 3,9% din PIB, asteptat acum sa ajunga pana in 2010 la 6,2%) si ca aici n-a avut loc acea scumpire exagerata a locuintelor cumparate pe credit, aflata la originea crizei in tari ca Letonia sau Estonia.

Au vazut ca Polonia a profitat cu bine de faptul ca, spre deosebire de baltici, care si-au legat monedele de euro, a pastrat flotarea libera a zlotului, iar deprecierea progresiva a acestuia din toamna trecuta pana acum a stimulat producatorii interni sa faca bani din productia pentru export (de pilda, de masini pentru “programul Rabla” din Germania). Zlotul se tranzactioneaza acum la 4,3/euro, fata de 3,2/euro cu un an in urma. De un asemenea avantaj nu s-au bucurat tarile baltice, ale caror economii s-au zdrobit de inflexibilitatea cursului, si nici Slovacia, proaspata membra a clubului euro, unde PIB a cazut cu 11,4% in primele trei luni fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Experienta Poloniei, chiar daca nu e chiar o poveste de succes (initial, estimarea de crestere pentru anul acesta fusese de 1,7%, ulterior revizuta la 0,2%), le da curaj analistilor sa spuna ca si alte economii cu caracteristicile ei ar putea depasi mai usor criza. Cehia si Polonia s-ar putea intoarce la crestere inca de la inceputul lui 2010, fara ca in economie sa aiba loc restructurari sau schimbari radicale, apreciaza experti citati de Financial Times, in timp ce alte tari vor fi silite sa-si devalorizeze monedele (tarile baltice, poate Bulgaria), iar altele vor fi tinute in loc de fragilitatea sistemelor bancare (Ungaria, Romania).