În ultimii ani, termeni precum „sustenabilitate” şi „investiţii durabile” au atras din ce în ce mai mult interes în rândul investitorilor privaţi din România. Analiza obişnuită a unei situaţii financiare nu relevă şi riscurile care s-ar pute ascunde în spatele operaţiunii de business, cum ar fi cele asociate cu mediul înconjurător sau cu lipsa unei guvernanţe corporative sănătoase. Prin urmare, tot mai mulţi investitori privesc şi dincolo de cifre, pentru a putea evalua impactul pe care companiile îl au asupra ecosistemului în care funcţionează. Aşa a apărut conceptul de „investiţie sustenabilă”, centrat pe dezvoltarea durabilă a businessului, care începe să câştige tot mai mult teren şi în România.

De exemplu, companiile cu peste 500 de angajaţi au obligaţia să publice raportări nonfinanciare, care conţin informaţii privind aspectele soft ale procesului operaţional, cum ar fi cele legate de mediu, social şi de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupţiei şi a altor acţiuni care încalcă principiile juridice, morale şi etice. Recent, Bursa de Valori Bucureşti a lansat prima iniţiativă ESG (Environmental, Social & Corporate Governance) pe piaţa de capital din România, cu scopul de a promova investiţiile responsabile şi a evidenţia importanţa standardelor ESG în rândul participanţilor la piaţa de capital locală. Un alt tip de investiţie, care furnizează companiilor capital destinat problematicilor sociale şi de mediu, e denumită Impact Investing şi începe să aibă rezonanţă şi în piaţa autohtonă, deşi nu există încă fonduri dedicate în acest sens.

Pentru unii antreprenori şi manageri, concepte precum ESG, Impact Investing sau sustenabilitate se traduc deja în obligaţii greoaie, poveri pe umerii celor însărcinaţi cu îndeplinirea lor. Practic, aceste concepte obligă la o responsabilizare suplimentară care ar trebui deja asimilată rolului intrinsec al unei companii, nu doar în ecosistemul de business, ci şi în mediul care îi susţine activitatea. Mai mult, atenţia îndreptată spre aceste criterii urmărite de investitorii de impact, mai cu seamă, integrarea sustenabilităţii în modelul de afaceri poate spori considerabil şansele de a primi finanţare.

Potrivit Global Impact Investing Network (GIIN), la sfârşitul anului 2019, 1.720 de organizaţii gestionau active de 715 miliarde de dolari – bani investiţi în companii de impact. Pe de altă parte, valoarea activelor globale care aplică factorii ESG în luarea deciziilor de investiţii aproape că s-a dublat în patru ani şi s-a triplat în opt ani, ajungând astfel la 40,5 trilioane de dolari în 2020.

Grija pentru mediul înconjurător aduce roade. Cu toate acestea, terminologia poate fi uşor confuză, iar diferenţa dintre Impact Investing şi ESG rămâne un mister pentru mulţi antreprenori.

Care sunt diferenţele dintre ESG şi Impact Investing?

Criteriile de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG) sunt „anticamera” pentru Impact Investing. ESG se referă în principal la operaţiunile interne ale unei companii şi la natura produsului sau serviciilor oferite. Conceptul se adresează companiilor care acţionează etic şi responsabil.

Pe de altă parte, Impact Investing pune accentul pe destinaţia şi pe amprenta produselor şi serviciilor furnizate. Diferenţa esenţială dintre criteriile ESG şi Impact Investing este că aceasta din urmă nu înseamnă doar evitarea sin stocks (adică acţiunile companiilor care au impact negativ asupra oamenilor sau a mediului) sau respectarea principiului do no harm (de nu a face rău), ci şi investirea activă de capital pentru a aborda diverse obiective sociale, generând în acelaşi timp randamente financiare pentru investitori. Prin urmare, pentru a se încadra la categoria companii de impact, antreprenorii trebuie să vândă soluţii, produse sau servicii care îndeplinesc obiectivele de sustenabilitate. Printre aceste obiective se numără printre altele, conform ONU, furnizarea de energie curată şi accesibilă, asigurarea unei stări bune de sănătate, asigurarea bunăstării, oferirea de educaţie de calitate sau contribuirea la consumul şi producţia responsabile.

În cazul economiilor emergente, cum este România, integrarea criteriilor ESG reprezintă primul pas în procesul de reorientare al afacerilor de la doar a face bani, la adoptarea componentei sociale în procesul de a face bani. ESG se asigură că businessul este condus într-un mod responsabil şi etic şi că nu se ia în considerare doar realizarea de profit. Impact Investing se referă la tipul de investiţii vizate de un investitor, în timp ce factorii ESG fac parte din procesul de evaluare a investiţiilor. Mai mult, în cazul investiţiilor pe care un manager de fond le realizează, Impact Investing urmăreşte să obţină efecte pozitive măsurabile privind mediul şi dezvoltarea socială. În acelaşi timp, ESG reprezintă o abordare pentru identificarea riscurilor nefinanciare care pot avea un impact semnificativ asupra valorii unui activ.

Cum diferenţiem companiile care aplică factorii ESG de companiile de impact?

Sectoarele în care se întâlnesc cel mai des investiţiile de tip impact includ energia regenerabilă, imobiliarele, microfinanţarea, serviciile medicale, educaţia şi reciclarea. Cu toate acestea, Impact Investing nu se limitează doar la cauze „progresive”, ci include şi sectoare mai tradiţionale. În plus, e de reţinut că acest tip de investiţie generează nevoia de a avea un impact măsurabil ca rezultat al finanţării.

În cea mai simplă formă, investitorii care ţin cont de criteriile ESG evită companiile considerate a fi lipsite de etică, cum ar fi industria tutunului, de apărare şi a alcoolului. Fondurile ESG care au în denumire „Sustenabil” sau „Responsabil”, au în portofoliu, în top 10 deţineri, acţiuni precum Microsoft, Apple, Procter&Gamble sau Prudential. Aceste acţiuni sunt alese datorită politicilor de business ale acestor companii, care sunt considerate sustenabile, etice şi responsabile.

De unde să începi?

Deoarece criteriile ESG încep să fie deja integrate în modelul companiilor autohtone de diferite mărimi, e de aşteptat şi ca investiţiile de impact să beneficieze de cât mai multă atenţie în următorii ani; practic, antreprenorii au acum o oportunitate unică de a-şi adapta modelul de business pentru a-i creşte atractivitatea în ochii investitorilor.

Care sunt aspectele ce ar trebui luate în considerare?

• Transparenţă şi etică de business solide;

• Orientarea intenţionată a principalului produs sau serviciu al companiei spre beneficiul societăţii;

• Abilitatea de a produce bani generând în acelaşi timp un impact social pozitiv;

• Capacitatea de a măsura atât rentabilitatea financiară, cât şi impactul social;

• Abilitatea de a evalua şi integra valoarea impactului pozitiv produs ca pe un avantaj competitiv pentru afacere.

Managementul afacerilor durabile nu îi mai priveşte doar pe investitori. Consumatorii înşişi devin mai conştienţi şi preferă să sprijine companiile responsabile, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19. Studii recente indică faptul că cei din generaţia millennials se îndreaptă în special către brandurile locale cu idealuri solide şi poveşti convingătoare. Generaţia Z, pe de altă parte, acordă prioritate justiţiei sociale, acţiunilor împotriva schimbărilor climatice, iar obiceiurile acestora de consum sunt şi vor fi guvernate în continuare mai mult de valorile personale decât de valoarea inerentă produsului sau serviciului achiziţionat. Prin urmare, orientarea către sustenabilitate şi impact nu este doar o tendinţă temporară, are în vedere o schimbare fundamentală a mentalităţii, care va continua să crească în importanţă în anii următori. Astfel, cei care se adaptează vor ieşi câştigători.

Simona Gemeneanu este partener şi cofondator Morphosis Capital