„Cu cât ai casa mai mare, cu atât mai mic te simţi în ea” este o frază pe care o ştiu din copilărie – nu îmi amintesc dacă am citit-o undeva sau dacă am auzit-o la cineva, dar odată cu instaurarea stării de urgenţă, la începutul primăverii anului trecut, mi-am amintit de ea. Pandemia de COVID-19 ne-a făcut să ne dorim mai mult spaţiu, uneori chiar impunând limite. Pare contextul ideal pentru un business care tocmai asta face – creează spaţiu.

Angajat, angajator şi student, în acelaşi timp, aşa arăta situaţia lui Silviu Lungu în 2012. A început să lucreze din timpul facultăţii la o agenţie de turism, iar apoi, în paralel şi-a dezvoltat propria afacere, de colectare de mobilier, pentru că mulţi dintre cunoscuţii săi aveau nevoie de acest serviciu la vremea respectivă. Primul spaţiu de depozitare a fost un garaj, iar acum are mai multe hale de depozitare şi eliberează parţial sau reamenajează spaţii de până la 10.000 mp, oferind totodată  şi servicii de mutări internaţionale.

„Hauler a luat naştere pe 23 iulie 2020, dar înainte să pornesc Hauler, am mai avut două firme, una înfiinţată cu un an înainte şi una înfiinţată în 2012. Din 2012 până în 2018 am făcut colectare şi reciclare de mobilier şi valorificare a mobilierului precar. Însă, la un moment dat m-am hotărât să plec din ţară şi m-am mutat în Spania. Am plecat dintr-un Bucureşti pe care nu-l mai suportam şi m-am întors într-un Bucureşti pe care îl iubesc. Am avut un an sabatic şi apoi am decis să mă întorc la ce făceam”, povesteşte Silviu Lungu, cofondator al businessului Hauler.

Numele companiei provine de la cuvântul englezesc „to haul”, de la care vine „hauling”, care înseamnă eliberarea casei, adică întreaga operaţiune de evacuare şi curăţare a unui spaţiu (mai are sensul de transportator). „Am luat «haul» şi l-am românizat în Hauler. În timpul mutării, un client din Germania ne-a spus că în germană înseamnă «binevoitor, primitor, amabil»”, explică cofondatorul Hauler. În prezent, compania sa se ocupă predominant de mutări locuinţe sau firme, naţionale sau internaţionale, de debarasare sau depozitare de obiecte, iar printre primii clienţi au fost cunoscuţii, susţine Silviu Lungu, subliniind că aceştia „s-au bucurat că m-am întors în ţară şi pot să îi ajut”.

Echipa sa este formată din 11 persoane, dar are şi un parteneriat cu o firmă foarte mare de mutări, internaţională, în top trei din Europa, potrivit acestuia. „Odată cu pandemia de COVID-19 am mutat mai mulţi oameni din Bucureşti în afara lui şi din străinătate în România. Acum, majoritatea solicitărilor sunt de mutări din Germania în România. De asemenea, sunt cereri pentru depozitare şi avem hale de la trei metri în care clientul depozitează ce vrea şi poate ţine lucrurile de la câteva zile până la câteva luni”, a afirmat antreprenorul. Preţul pentru cel din urmă serviciu variază, depozitarea pe un metru pătrat pornind de 7 euro/lună şi ajungând până la 13 euro/lună. Totodată, Silviu Lungu menţionează că crescut foarte mult dinamismul în piaţă, mai ales în acest an, pentru că majoritatea clienţilor au nevoie de un serviciu „acum sau mâine” şi este vorba de intervenţii mari, de zeci sau sute de metri cubi. „Este foarte frumos că am reuşit să strângem rândurile, iar pentru noi pandemia este mişto.”

Ce se întâmplă în prezent la companii? „Au nevoie să elibereze spaţii foarte mari de mobilier şi aleg să-l ducă în depozite proprii, aleg să îl caseze sau aleg să facă redistribuire pe etaje. Nu de mult timp, din ce în ce mai mult ni se solicită să eliberăm parţial spaţiile şi să reamenajăm birourile pentru respectarea distanţării sociale. Într-un spaţiu de 10.000 mp, care se află pe şapte etaje şi avea 1.000 de posturi de lucru, am eliminat aproape 50%. Într-un alt caz am eliminat mult mai mult şi birourile nu mai sunt personale, ci vin angajaţii în schimburi”, a explicat Lungu. Tânărul antreprenor spune că numărul cererilor variază şi a fost o scădere în perioada concediilor, dar numărul comenzilor nu variază foarte mult. Media este de puţin peste 100 de clienţi lunar, practic cinci clienţi/zi. „Cea mai dificilă solicitare pe care am primit-o a fost să mutăm o fabrică de 16.000 mp, să o demontăm, să o punem în 55 de containere maritime şi să o mutăm din Bucureşti într-un alt oraş din ţară. Am avut discuţii preliminare, dar n-am dat curs, pentru că dura o lună”, afirmă el, menţionând că dacă ar fi acceptat, ar fi blocat activitatea firmei. El mai spune că în prima jumătate a anului a fost o creştere mare a depozitărilor, cele mai multe fiind pe termen mediu, de 3-6 luni, şi a avut şi două cereri foarte mari de un total de 1.500 mc, iar astfel compania a mai cumpărat o hală de peste 1.000 mp. „Acum miza este să o umplem. Ne dorim de la 2021 o creştere a depozitării.”

„Vrem să ne diversificăm serviciile pe care le oferim, iar asta înseamnă că vom oferi în curând servicii de curăţenie în locuinţe şi birouri, operat de noi, nu prin intermediari, şi prin colaboratori accesăm zona de reparaţii lucruri prin casă, adică vom avea instalatori şi electricieni. Ca lucrurile să funcţioneze bine e nevoie de integrare”, a mai spus Silviu Lungu.

Cum a devenit Silviu Lungu, un tânăr din Focşani, antreprenor? „M-am angajat în timpul facultăţii la o agenţie de turism, iar acolo cineva spunea că are o cunoştinţă care îşi doreşte să se debaraseze de mobilier, apoi am auzit de la alţi prieteni care au cunoştinţe, că se confruntă cu aceeaşi problemă şi fratele meu, care este la rândul său antreprenor, m-a încurajat să îi ajut eu. Astfel, timp de un an, un an şi jumătate, în paralel cu jobul, seara făceam debarasări. Primul spaţiu de depozitare a fost un garaj betonat, care acum nu mai există”, îşi aminteşte Silviu Lungu.

Lucrurile au mers foarte bine, spune antreprenorul, până într-un moment în care „mi-am dat seama că am creat un monstru, care m-a îngenunchiat şi cred că am ajuns la un burnout de nivelul 10.” Astfel, a plecat în Spania, unde a stat 7 luni, iar apoi s-a întors în România, unde a mai făcut o pauză de câteva luni, timp în care a decis ce să facă şi s-a întors la ce făcea înainte. „Acum este bine şi o să fie bine. Oricine vrea să se întoarcă în ţară are ce să facă. În toate domeniile este nevoie de oameni care vor să facă lucruri, oameni care ştiu să facă”, a adăugat el. Totuşi, el precizează că antreprenoriatul nu e pentru toată lumea. „Eu am avut o idee pe care am rumegat-o şi în care mi-am pus încredere şi în acest moment sunt sigur că nu are ce să se întâmple ca eu din acest serviciu să nu pot trăi, avansa, creşte. Un sfat pentru antreprenorii la început de drum e să răspundă la două întrebări: ceea ce fac eu aduce plusvaloare celor din jur?; eu pot face acest lucru cu bucurie zi de zi?. Dacă ai dorinţă şi deschiderea de a găsi soluţii reuşeşti în orice domeniu”, a întărit Silviu Lungu. Antreprenorul crede că educaţia este foarte importantă. „În primii ani de business am citit cele mai multe cărţi despre antreprenoriat, din cele mai diverse, am făcut mult coaching personal şi de business. O carte de antreprenoriat care mi-a plăcut foarte multe este despre viaţa lui Napoleon Bonaparte, scrisă de Napoleon Hill. Am citit viaţa lui Napoleon I din perspectiva a trei autori şi m-a inspirat foarte mult. Din cărţile clasice, mi-a plăcut cartea «Cum să-ţi creezi relaţii avantajoase, să câştigi încrederea şi să devii influent», scrisă de Dale Carnagie.”