Alegerile nu au reuşit să rezolve cea mai mare criză politică din Spania din ultimele decenii, întrucât partidele pro-independenţă au luat 70 dintre cele 135 de locuri din Parlamentul catalan, dar nu au reuşit să obţină şi majoritatea votului popular.

Potrivit experţilor, separatiştii ar putea avea probleme privind formarea unui guvern, în condiţiile în care unul dintre lideri, Oriol Junqueras, este reţinut la Madrid, iar celălalt lider, Carles Puigdemont, se află într-un exil autoimpus la Bruxelles.

"Buletinele de vot au vorbit, democraţia a vorbit, toată lumea s-a putut exprima. Ce aşteaptă Rajoy pentru a accepta rezultatele? Solicit guvernului spaniol şi celor care îl susţin să restituie tot ce au luat de la catalani fără acordul acestora", a spus Puigdemont.

Fostul lider al guvernului catalan i-a cerut lui Mariano Rajoy să înceapă negocierile cu separatiştii, insistând că este în continuare conducătorul "legitim" al Cataloniei şi că electoratul s-a dovedit a fi "matur din punct de vedere democratic, câştigându-şi dreptul de a constitui o republică a oamenilor liberi".

Vineri, premierul spaniol Mariano Rajoy a declarat că noul Parlament al Cataloniei ar trebui să organizeze prima sesiune la 17 ianuarie 2018 şi a catalogat drept "absurdă" posibilitatea ca fostul lider catalan Carles Puigdemont să revină la putere.

La 27 octombrie, Parlamentul Cataloniei a aprobat, prin vot secret, proclamarea independenţei regiunii faţă de Spania şi constituirea unei republici, în baza rezultatului de la referendum. Peste 90% dintre cei care au participat la vot s-au declarat în favoarea independenţei, însă rata prezenţei la urne a fost de doar 43%.

Ulterior, Senatul Spaniei a decis să aprobe suspendarea autonomiei Cataloniei şi demiterea tuturor liderilor regionali. Drept urmare, toate structurile regionale - politice, economice şi de securitate - au fost trecute în subordinea directă a Madridului. Totodată, guvernul central a convocat alegeri parlamentare anticipate în Catalonia, care au avut loc la 21 decembrie.