CC a luat în dezbatere joi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.341 alin.(6) lit.c) şi, prin extindere, ale art.341 alin.(7) pct.2 lit.d) din Codul de procedură penală.

Dispoziţiile respective se referă la plângerea împotriva soluţiei de clasare sau renunţare la urmărirea penală.

Potrivit art. 341 alin.(6) lit.c), "în cauzele în care nu s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluţii: […] c) admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea".

Potrivit art. 341 alin.(7) pct.2 lit.d), "în cauzele în care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară: […] 2. verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancţionează potrivit art.280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii şi: […] d) admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea".

În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.341 alin.(6) lit.c) şi, prin extindere, ale art.341 alin.(7) pct.2 lit.d) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale prin împiedicarea accesului la justiţie în cazul soluţiilor de renunţare la urmărirea penală.

Referitor la prevederile invocate în sesizarea cu excepţia de neconstituţionalitate, Ministerul Public a emis un punct de vedere atunci când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a fost sesizată să pronunţe o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

Potrivit Ministerului Public, faptul că legiuitorul nu a inclus expressis verbis în cuprinsul art.341 alin.6 din Codul de procedură penală şi soluţia de renunţare la urmărirea penală, ci numai pe cea de clasare, ar leza principiul accesului liber la justiţie în cazul unui suspect/inculpat pentru care urmărirea penală s-a finalizat prin adoptarea unei soluţii de renunţare la urmărirea penală, întrucât acesta nu ar avea posibilitatea să obţină o soluţie de clasare chiar dacă solicitarea sa ar fi justificată prin datele concrete ale cauzei.

Decizia Curţii Constituţionale de joi este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.