Statul elen s-a aflat într-un ciclu de datorii excesive şi default încă din 1833, iar 100 de ani mai târziu încă mai avea de plătit datorii istorice, a arătat Carmen Reinhart, economist la Universitatea Harvard.

Reinhart a spus că va fi nevoie de o acţiune majoră pentru a sparge acest ciclu al datoriilor, iar un element esenţial al oricărei soluţii ar fi o reducere semnificativă atât a datoriei publice cât şi a celei private.

Grecia şi creditorii din zona euro au convenit în august al treilea program de susţinere financiară a ţării, în valoare de 86 de miliarde de euro.

Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Mecanismul European de Stabilitate vor analiza din octombrie stadiul reformelor din Grecia, urmând să fie aplicată şi o restructurare a datoriei suverane, potrivit unor surse europene.

Miniştrii de Finanţe ai ţărilor din zona euro vor discuta despre reformele necesare în Grecia cu ocazia reuniunii informale programate sâmbătă la Luxemburg. Dar implimentarea reformelor este imposibilă înaintea alegerilor parlamentare elene din 20 septembrie.

Analiza din octombrie va fi prima oportunitate de discutare a restructurării datoriilor Greciei.

FMI a avertizat în mai multe rânduri că nivelul datoriilor Greciei este nesustenabil, fiind necesară o restructurare semnificativă a acestora.

Christopher Pissarides, de la London School of Economics, deţinător al unui premiu Nobel, a spus că Grecia are încă probleme structurale, cum ar fi productivitatea scăzută şi lipsa competitivităţii. Este probabil ca Grecia să aibă nevoie de ajutor internaţional o perioadă mai lungă de timp decât cei 3-4 ani cât au durat programele de reformă pentru alte economii europene, a apreciat Pissarides.

Christopher House, economist la University of Michigan, a avertizat că austeritatea din Grecia va fi dureroasă, urmând să aibă loc scăderi considerabile ale producţiei pe termen scurt şi lung, chiar dacă reducerea cheltuielilor bugetare ar fi amânată.

Grecia va plăti împrumuturile către instituţiile europene până în 2054, consideră Julian Schumacher, economist la University of Mainz. El consideră că statele din zona euro ar trebui să ia în considerare ştergerea datoriilor Greciei, cu condiţia unei perioadeă lungi de politici bugetare corecte, aşa cum au procedat FMI şi Banca Mondială cu cele mai sărace state ale lumii.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, economia Greciei aproape va stagna în acest an. Potrivit datelor institutului elen de statistică, rata şomajului se situa în iunie la 25,2%.