Cei mai mulţi analişti au anunţat o revizuire în jos a prognozei de creştere economică pentru acest an, dar vor furniza estimări mai exacte abia după ce Institutul Naţional de Statistică va publica datele detaliate privind Produsul Intern Brut pe primul semestru.

România a reintrat în recesiune tehnică, având două trimestre consecutive de contracţie a PIB, cu cea mai mare scădere economică din UE 28 în al doilea trimestru al anului.

Potrivit analiştilor, investiţiile au fost afectate de creşterea taxării în prima parte a anului, dar şi de perspectiva neimpozitării profitului reinvestit, care s-a aplicat în cele din urmă de la 1 iulie.

De asemenea, un rol în amânarea investiţiilor ar putea să-l joace perspectivele fiscale, mediul de afaceri fiind îngrijorat de posibilitatea creşterii taxelor dacă nu se găsesc alte surse pentru acoperirea promisiunile electorale, dar şi contextul geopolitic.

Deşi fluxurile externe de capital au crescut în primele şase luni, potrivit datelor furnizate de BNR, investiţiile străine directe au scăzut în primul semestru cu mai mult de 10%.

"Surprize neplăcute ar putea veni în primul rând din partea investiţiilor private interne şi a investiţiilor străine, din domeniul construcţiilor, mai ales cele inginereşti şi din partea agriculturii. Scăderea investiţiilor publice era deja anticipată, precum şi performanţa slabă a absorbţiei fondurilor europene", a declarat pentru MEDIAFAX economistul şef la Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru.

El a arătat că va revizui în scădere prognoza de creştere economică pentru acest an, de la 3,5% la circa 2,5%.

Macroeconomistul Florin Cîţu vede creşterea economică din acest an între 1% si 2%, mai aproape de 1%.

"Modelul bazat pe exporturi este volatil şi are limite foarte mari. Acum vedem, de fapt, sănătatea economiei interne. Din punctul meu de vedere, o mare contrinbuţie la scăderea PIB atât în T1, cât şi în T2 o are dinamica negativă a investiţiilor în mijloace fixe", afirmă Cîţu.

El spune că această scădere a avut loc pe fondul majorării impozitelor şi taxelor la început de an, dar şi din cazua unei posibile temeri legate de introducerea unor noi taxe sau creşterea celor existente, în contextul unui an electoral în care promisiunile făcute de Guvern nu par a putea fi acoperite după ce s-a întâmplat în execuţia bugetară la 6 luni, în ciuda majorărilor de taxe.

"Opreşti investiţiile până nu ştii ce se întamplă. Aştepţi să vezi dacă Guvernul reduce CAS sau doar este o păcăleală. E un comportament normal, mai ales după ce a crescut salariul minim. Economia are deja costuri mai mari: taxe, accize, salarii minime mai mari şi astepată o relaxare promisă", a arătat Cîţu.

Economistul consideră că este cel mai bun moment pentru reducerea puternică a CAS şi chiar TVA, dar şi a numărului de impozite, în condiţiile în care Guvernul trebuie să promită că nu va creşte taxele.

"În plus, să nu uităm că politica moentară a fost restrictivă până în 2013, iar acum s-ar putea să fie prea târziu", a conchis Cîţu.

Într-un raport de analiză al Băncii Transilvania, semnat de economistul Andrei Rădulescu, se menţionează că în primul semestru economia internă s-a confruntat cu o divergenţă între climatul investiţional din economia reală şi climatul investiţional din economia financiară, pe fondul climatului macrofinanciar extern, a crizei din Ucraina şi a politicii statului în materie de investiţii publice.

"La nivelul economiei reale climatul investiţional s-a deteriorat, fapt reflectat de declinul formării brute de capital fix, cu impact nefavorabil pentru dinamica întregii economii. Menţionăm faptul că planurile investiţionale ale companiilor au fost nefavorabil influenţate în semestrul I de acciza la carburanţi şi de taxarea construcţiilor speciale", se arată în raport.

Economistul Băncii Transilvania nu exclude însă ca scăderea investiţiilor să fie lagată şi de comporatamentul antreprenorilor, care au amânat unele proiecte până după 1 iulie, dată după care profitul reinvestit nu mai este impozitat.

"Evoluţia nefavorabilă a investiţiilor productive din primele şase luni ale anului se reflectă negativ la nivelul potenţialului economic. În scenariul central (care va fi revizuit în toamnă) ne aşteptăm la o

relansare graduală a investiţiilor productive începând cu trimestrul al treilea, evoluţie susţinută, printre altele, de declinul costurilor de finanţare (la minime istorice) şi relansarea creditării în lei, revigorarea consumului privat, o politică mai proactivă la nivelul investiţiilor publice", se spune în raport.

România a intrat în recesiune tehnică, având două trimestre consecutive de contracţie a PIB, cu cea mai mare scădere economică din UE 28 în al doilea trimestru al anului, de -1%, potrivit datelor publicate de Eurostat, care relevă modificarea evoluţiei pentru trimestrul I, de la +0,2% la -0,2%.

In primul semestru, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu perioada similară din 2013, cu 2,4%, pe seria brută şi cu 2,6% pe seria ajustată sezonier, coborând de la creştere anuală de 3,7% după primul trimestru.

Guvernul a transmis, după ce INS a prezentat datele privind evoluţia economiei, un comunicat în care compară datele strict cu anul trecut şi arată astfel că România continuă creşterea economică şi menţine prognoza de creştere de 2,5%, publicată de Comisia Naţională de Prognoză în urmă cu câteva luni.

În acelaşi timp, premierul Victor Ponta a postat pe Facebook un mesaj în care afirmă că este ca şi când România mergea cu maşina cu 130 kilometri la oră şi acum merge cu 100 kilometri la oră, dar merge "tot înainte!", având însă mare nevoie de reducerea CAS, măcar de la 1 octombrie, pentru a nu scădea ritmul creşterii, mai ales ca în regiune sunt şi semne proaste.

"Mai avem spaţiu de creştere pentru toamna aceasta şi de aceea am mărit salariul minim, am introdus facilitatea pentru cei cu rate la bănci şi am eliminat impozitul pe profitul reinvestit. Fără a mai fi blocaţi de un regim care vrea doar politici de austeritate, am putea face mult mai mult! De aceea alegerile din toamnă sunt atât de importante!", mai afirmă Ponta.

Din luna octombrie, Guvernul intenţionează să reducă CAS cu cinci puncte şi să introducă programul "Prima maşină", după modelul "Prima Casă", prin care tinerii în vârstă de până la 35 ani să acceseze credite pentru cumpărarea unui autovehicul cu garanţia statului.

Tot pentru toamna acestui an, Guvernul a anunţat, într-un document prezentat în urmă cu o lună, că un număr de 125.000 de medici, asistenţi medicali şi asistenţi sociali vor beneficia de creşterea salariului cu 10% din această toamnă, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor acceptase, în negocierile cu sindicatele, o creştere salarială doar în două etape, în decembrie 2014 şi martie 2015.

În acelaşi timp, va fi aprobat un proiect de lege prin care pensionarii şi mamele vor fi scutite de obligaţia de a restitui statului o sumă din pensiile, respectiv din indemnizaţiile de creştere a copilului încasate ilegal, nereguli descoperite de Curtea de Conturi.

Guvernul şi-a mai anunţat recent intenţia de a pregăti creşterea alocaţiei de stat pentru copii din 2015, majorarea indemnizaţiilor acordate persoanelor cu dizabilităţi şi introducerea venitului minim de inserţie (o nouă formă de ajutor social, care va comasa alte ajutoare şi se va adresa unei categorii mai largi de populaţie, inclusiv unora dintre cei care în prezent sunt excluşi de la primirea ajutoarelor sociale).

Tot începând cu anul viitor, Guvernul are în vedere majorarea salariilor funcţionarilor publici din administraţia centrală şi locală, o nouă creştere a salariului minim, cu 75 lei de la 1 ianuarie, majorarea pensiilor în medie cu 4,5%

Executivul a mai asigurat că va menţine TVA redusă la pâine şi că va reduce taxa pe valoarea adăugată şi la alte categorii de produse, precum legume-fructe şi, posibil, carne.

Fondul Monetar Internaţional estimează pentru acest an o creştere economică de 2,8%, potrivit celor mai recente comunicări, după misiunea FMI în România, în luna iunie.

Banca Mondială a îmbunătăţit în iunie prognozele de creştere economică pentru România de la 2,5% la 2,8% pentru acest an şi de la 2,7% la 3,2% pentru anul următor.

Totodată, Comisia Europeană anticipează că PIB-ul României va creşte cu 2,5% în 2014 şi cu 2,6% în 2015, după o expansiune de 3,5% anul trecut, potrivit prognozei economice de primăvară.