„Este inacceptabil ca, în timp ce pacienţii nu mai găsesc medicamente generice cu preţ redus din cauza taxei clawback sau le găsesc la preţuri ce necesită coplată, oficiali de rang înalt să susţină că taxa clawback nu a crescut în ultimul an, că este la un nivel <rezonabil>, iar bugetul alocat consumului de medicamente s-ar fi dublat în ultimii ani,”  a declarat Laurenţiu MIHAI, director executiv al APMGR. 

Într-un interviu acordat publicaţiei Politici de Sănătate, Ministrul Sănătăţii Florian Bodog declară că „până în momentul de faţă, nu a crescut clawback-ul, el s-a menţinut până la o valoare rezonabilă,” afirmaţie complet falsă. Nivelul taxei clawback a crescut de la 15,62% în trimestrul I al anului 2016, la 19.86% în acelaşi trimestru al anului 2017 şi de la 15.64% în trimestrul II 2016 la 18.59% în trimestrul II 2017. Estimările interne ale CNAS pun nivelul acestei taxe la 24% în ultimul trimestru al anului 2017. 

„A spune că o taxă pe cifra de afaceri de 20% este rezonabilă arată dispreţ faţă de întreaga industrie românească producătoare de medicamente, care fabrică medicamente cu prescripţie exclusiv generice,” spune Mihai.   

În aceeaşi publicaţie, Preşedintele CNAS Răzvan Vulcănescu susţine că “Fondurile totale alocate de CNAS pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală, inclusiv pentru cele utilizate în programele naţionale de sănătate, s-au dublat în intervalul de şase ani de la introducerea contribuţiei clawback” – din nou o afirmaţie în totalitate falsă. În realitate, sistemul public de sănătate acoperă doar 6,06 miliarde lei anual din valoarea consumului anual de medicamente, sumă nemodificată din anul 2012. Diferenţa de aproximativ 1,5 miliarde lei este acoperită exclusiv de producătorii de medicamente prin taxa clawback. 

„Astfel de afirmaţii neadevărate ofensează deopotrivă industria farmaceutică şi pacienţii, care pot constata singuri lipsa medicamentelor de bază din farmacii, în condiţiile în care peste 2.000 de medicamente generice cu preţuri accesibile au dispărut deja de pe piaţă în ultimii ani,” adaugă Mihai. 

APMGR consideră că, prin politicile medicamentului promovate de actuala conducere a Ministerului Sănătăţii şi cea a CNAS se încalcă în mod grav Programul de Guvernare care, în capitolul dedicat sănătăţii, promite „asigurarea pieţei cu medicamentele necesare pacientului la momentul nevoii lui”.

APMGR atrage atenţia că, în condiţiile păstrării modului de calcul al taxei clawback pentru medicamentele generice, alte mii de medicamente generice cu preţuri mici pot dispărea de pe piaţă în următorul an.

„Medicamentele generice sunt, de regulă, medicamente cu preţ redus, iar povara de nesuportat a taxei clawback face ca preţul multor medicamente să ajungă mai mic decât costul de producţie, ceea ce va duce la delistarea acestora în România,” afirmă Mihai. 

Conform companiei de cercetare şi studii de piaţă CEGEDIM, 60% din cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţă în perioada următoare sunt medicamente sub 25 de lei. Multe dintre acestea sunt produse în România, de producători români, care produc exclusiv generice.

„Din păcate, autorităţile nu au luat nici măcar o singură măsură care să protejeze medicamentele generice, în ciuda faptului că sunt medicamentele folosite de cei mai năpăstuiţi dintre români, de bolnavii cronici, de bătrâni şi de cei cu venituri mici,” spune Mihai.

APMGR solicită introducerea imediată a calculului diferenţiat al taxei clawback pentru medicamente generice, împreună cu introducerea de medicamente noi pe lista medicamentelor compensate doar cu alocarea de fonduri suplimentare sau pe baza unor contracte individuale cost-volum sau cost-volum-rezultat.