"Vom vedea care sunt elementele pe care preşedintele comisiei le va prezenta. Poziţia pe care atât primul ministru cât şi preşedintele României au exprimat-o este aceea de a prefera un sistem de cote voluntare şi nu cote obligatorii, prin urmare orice fel de propunere a comisiei, orice fel de cifră care ar putea fi avansată este supusă în primul rând procesului analizei interne interinstituţională şi în al doilea rând urmează să fie supusă negocierii între statele membre", a spus ministrul de externe Bogdan Aurescu, întrebat care va fi decizia României dacă cifra de refugiaţi pe care ar urma să o primească va fi de 6.000, aşa cum s-a vehiculat neoficial.

Aurescu a făcut aceste precizări după ce a participat la şedinţa Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, unde a prezentat situaţia în privinţa chestiunii migraţiei.

"În acest moment se derulează prezentarea de către preşedintele Comisiei Europene a discursului privind stării Uniunii în care se vor regăsi şi elementele referitoare la planul comun cu privire la tratarea chestiunii migraţiei . După ce planul integral va fi transmis oficial statelor membre, analiza noastră va continua şi vom elabora mandatul pe care îl vom supune aprobării CSAT de săptămâna viitoare", a spus Aurescu.

El a adăugat că ministerul de externe va lucra cu ministerul de interne.

"Vom lucra foarte aproape cu ministerul de interne pentru că prima reuniune de negociere a aspectelor care rezultă din propunerea Comisiei europene se va desfăşura pe 14 septembrie, reuniunea miniştrilor de interne ai UE de la Luxembourg, urmată de o reuniune tot a miniştrilor de interne pe 8-9 octombrie, urmată de reununiea Consiliului European", a arătat Aurescu.

Întrebat în legătură cu afirmaţia premierului Victor Ponta că România ar trebui să aibă şi drepturi, nu numai obligaţii şi trebuie să adere la spaţiul Schengen, Aurescu a arătat că aceasta este şi poziţia exprimată de el.

"Este ce am spus şi eu. Chestiunea migraţiei este un dosar extrem de sensibil, complicat care afectează capacitatea statelor membre de a se concentra pe alte chestiuni, dar aderarea României la spaţiul Schenghen, mai ales în aceste condiţii în care acest spaţu este supus presiunii din punct de vedere al securităţii, al migraţiei, ar întări securitatea spaţiului Schengen, la frontirele spaţiului. Avem nu doar drepturi, ci şi obligaţii, solidaritate trebuie să funcţioneze în dublu sens. Nu este vorba de o condiţionare, dar spunem că aderarea la spaţiul Schengen nu face decât să sporească securitatea", a mai spus Aurescu.

Uniunea Europeană "nu se află acolo unde trebuie", recunoaşte preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, în deschiderea primului său discurs despre "starea Uniunii" pe care-l susţine miercuri în Parlamentul European (PE), adăugând că "există o lipsă de Europa în Europa".

Juncker a precizat că programul iniţial de repartizare a 40.000 de imigranţi va fi extins la un număr de 160.000 de imigranţi.

Luni, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România nu poate primi mai mult de 1.785 şi a precizat că cifrele privind numărul refugiaţilor pe care ar urma să îi primească România, prezentate de ”diverse gazete”, sunt ”speculaţii jurnalistice”.