Banca Centrală Europeană (BCE) ar trebui să reducă mai rapid ratele dobânzilor pentru a impulsiona economia zonei euro, a declarat guvernatorul Băncii Italiei, Fabio Panetta. Într-un discurs susţinut marţi la Milano, Panetta a criticat strategia BCE de a analiza politica monetară „şedinţă cu şedinţă” şi a cerut adoptarea unei abordări mai radicale, scrie Financial Times.

„Cu inflaţia aproape de ţinta stabilită şi cererea internă stagnantă, menţinerea condiţiilor monetare restrictive nu mai este justificată,” a afirmat Panetta.

Guvernatorul a subliniat riscul ca inflaţia să scadă semnificativ sub obiectivul de 2% al BCE, un scenariu care a redevenit o preocupare pentru unii oficiali începând din vară.

În acest an, BCE a redus ratele dobânzilor de trei ori, aducând costurile de împrumut la 3,25%. Este de aşteptat ca instituţia să opereze o nouă reducere de un sfert de punct procentual în decembrie, urmând ca dobânzile să scadă treptat în 2024. Previziunile indică o coborâre a dobânzii cheie de depozit la aproximativ 2% până la mijlocul lui 2025, nivel considerat neutru, care nu stimulează şi nici nu încetineşte activitatea economică.

Panetta consideră, însă, că acest ritm este insuficient.

El a argumentat că cererea internă slabă şi perspectivele pesimiste pentru comerţul global impun o normalizare mai rapidă a ratelor dobânzilor.

„Menţinerea unei politici monetare restrictive în aceste condiţii ar fi o greşeală. BCE trebuie să adopte o poziţie neutră,” a subliniat Panetta, adăugând că „tendinţa de înăsprire a politicii monetare nu mai este necesară.”

Luna trecută, BCE a recunoscut că inflaţia din zona euro scade mai rapid decât era prognozat. Instituţia estimează acum că ţinta de 2% va fi atinsă anul viitor, mai devreme decât previziunile iniţiale care vizau sfârşitul lui 2025. În septembrie, inflaţia anuală a scăzut sub acest nivel pentru prima dată în peste trei ani, dar a revenit la 2% în octombrie.

Panetta a cerut BCE să abandoneze abordarea actuală, care se bazează pe decizii luate de la o şedinţă la alta, fără angajamente pe termen lung privind politica monetară. El a propus o revenire la o strategie tradiţională, orientată spre viitor, pentru a reduce incertitudinile legate de direcţia ratelor dobânzilor.

În ultimii doi ani, BCE s-a concentrat pe semnalele economice pe termen scurt şi pe indicatorii actuali de inflaţie, în detrimentul previziunilor privind tendinţele viitoare. Panetta a recunoscut că această abordare a fost justificată în contextul unui val de cerere de consum post-pandemie, al perturbărilor lanţurilor de aprovizionare globale şi al creşterii preţurilor la energie.

Acum, însă, Panetta consideră că este momentul pentru o schimbare a direcţiei, menită să stabilizeze economia zonei euro şi să reducă incertitudinea politică şi economică.