"Astăzi, România nu are strategia şi viziunea dezvoltării sistemului energetic naţional. Elementul principal în determinarea tipului şi necesarului investiţiilor îl constituie cererea de energie electrică. (...) În aceste condiţii, contractele bilaterale sunt o necesitate, ca soluţie de finanţare a investiţiilor. Blocarea totală a contractelor bilaterale conduce la blocarea investiţiilor în sectorul energetic", a declarat Vatră agenţiei MEDIAFAX.

Legislaţia actuală interzice derularea de acorduri bilaterale cu electricitate, însă furnizorii de electricitate solicită statului să permită acest tip de acorduri.

Vatră a adăugat că investiţiile "de care se tot vorbeşte" nu pot fi făcute de operatori doar din veniturile curente, aceşti având nevoie de finanţări semnificative care nu vor putea fi atrase fără ca producătorii de energie să poată demonstra că fluxul de încasări este cât mai previzibil, pe termen lung, şi că nu poate fi afectat prea mult de fluctuaţiile pieţei.

Tranzacţiile pe termen lung cu electricitate pe piaţa de energie au fost înlocuite de acordurile pe termene foarte scurte, ceea ce distorsionează preţul.

Vatră a adăugat că investiţiile în energie făcute în baza legislaţiei anterioare nu se mai pot susţine după modificările masive apărute în ultimul an, iar instabilitatea legislativă din ultimii ani şi-a pus amprenta asupra investiţilor străine în România.

De asemenea, anunţul unor mari companii privind ieşirea de pe piaţă ar fi trebuit să tragă "un mare semnal de alarmă" Guvernului, a precizat ea, referindu-se la intenţia grupului italian Enel de a vinde operaţiunile de distribuţie a energiei din România, precum şi la grupul ceh CEZ, care intenţioană să vândă parcurile eoliene pe care le operează în Dobrogea.

"Dacă această decizie (a Enel - n.r.) a fost influenţată de legislaţia precară a României sau nu probabil că vom află în perioada următoare. (...) Cu o încredere iniţială foarte importantă în piaţă românească, CEZ a făcut investiţii impresionante. Astăzi, toate aceste investiţii aduc pierderi imense companiei-mamă", apreciază Vatră.

Enel, care deţine o treime din piaţa distribuţiei de energie din România, a anunţat că vrea să vândă operaţiunile din România până la sfârşitul acestui an. Grupul italian cere 1,7-1,8 miliarde euro pe cele trei distribuţii de energie din România pe care vrea să le vândă, dar dacă nu va obţine preţul cerut este posibil să renunţe la vânzare, au declarat surse din sectorul energetic.

Directorul diviziei internaţionale a CEZ, Tomas Pleskac, afirma în aprilie că grupul este dispus să vândă integral parcurile eoliene din România, de la Fântânele şi Cogealac, dacă va primi o ofertă bună pentru acestea.

La începutul lunii septembrie, directorul general al CEZ în România, Martin Zmelik, declara pentru MEDIAFAX că grupul ceh CEZ îşi va consolida operaţiunile în România şi nu va ieşi de pe piaţă, chiar dacă ar fi reuşit să vândă parcurile eoliene din Dobrogea, operaţiune la care s-ar fi renunţat între timp.

Totuşi, chiar dacă Enel şi CEZ pleacă din România, piaţa de energie nu se va schimba foarte mult, spune Vatră.

"Se va modifica doar structura acţionariatului, consumatorii de energie nefiind afectaţi de decizia Enel de a-şi vinde activele de distribuţie şi furnizare din România, întrucât tarifele aferente acestor companii sunt valabile până în 2018, iar aceste tarife vor fi valabile şi pentru viitorii propietari", a mai spus Vatră.