Avuţia imobiliară a românilor a făcut un salt de 11% în ultimul an, urcând la aproape 2.200 mld. lei (450 mld. euro) în 2022, nivel record al ultimului deceniu. Avuţia financiară: 690 mld. lei, mai puţin de un sfert din avuţia totală
Activele imobiliare ale românilor au continuat să crească, ajungând la finalul primului semestru din 2022 la aproape 2.200 mld. lei, un nivel record al ultimului deceniu, potrivit celor mai recente date ale Băncii Naţionale.
♦ Faţă de nivelul de acum 10 ani, averea imobiliară a românilor a crescut cu circa 80% ♦ Activele financiare ale românilor reprezintă doar 24% din total (692 mld. lei) ♦ Avuţia netă a românilor, imobiliară şi financiară, a ajuns la finalul primului semestru din 2022 la 2.886 mld. lei (585 mld. euro), în creştere cu peste 10% faţă de S1/2021.
Activele imobiliare ale românilor au continuat să crească, ajungând la finalul primului semestru din 2022 la aproape 2.200 mld. lei, un nivel record al ultimului deceniu, potrivit celor mai recente date ale Băncii Naţionale. Exprimată în euro, avuţia imobiliară a populaţiei ar fi de aproximativ 450 mld. euro, având în vedere cursul mediu de peste 4,93 lei/euro din 2022.
Avuţia imobiliară a românilor a făcut un salt de 11% în ultimul an, ascensiunea fiind influenţată în principal de majorarea preţurilor imobiliare (+8,5% în iunie 2022 faţă de iunie 2021).
Un volum ridicat al activelor imobiliare a mai fost înregistrat în 2008, de 1.860 miliarde de lei, nivelul exprimat în euro fiind atunci mai mare, de circa 500 de miliarde de euro, deoarece cursul mediu era de 3,68 lei/euro în 2008.
Activele imobiliare continuă să aibă o pondere majoritară în avuţia netă a românilor, de circa 76%, pe fondul ratei ridicate de deţinere a imobilelor (95,8%, conform Eurostat).
Avuţia imobiliară a românilor a trecut pragul de 1.000 miliarde de lei (peste 280 mld. euro) în urmă cu 15 ani, în 2006, atunci cursul de schimb mediu leu/euro fiind de 3,52 lei/euro. Doar în perioada pandemiei de COVID-19 activele imobiliare ale populaţiei au crescut cu 233 mld. lei, respectiv cu 13,4%.
Creşterea avuţiei imobiliare a românilor de-a lungul timpului a fost influenţată şi de majorarea preţurilor (indicele de preţ imobiliar fiind în creştere).
BNR a arătat că ascensiunea activelor imobiliare indică rezilienţa pieţei imobiliare, iar această situaţie se datorează în mare măsură legislaţiei care încurajează deţinerea de active imobiliare mai degrabă decât (re)investirea în activităţi productive. Creşterea activelor imobiliare ale românilor a fost susţinută şi de bănci, creditarea ipotecară fiind în ascensiune.
Faţă de nivelul de acum 10 ani, averea imobiliară a românilor a crescut cu circa 80%.
Fondul locativ la nivelul României a depăşit 9 milioane de locuinţe.
Cu toate că România înregistrează cea mai ridicată rată a deţinerii de imobile din Uniunea Europeană, persistă un grad crescut al inegalităţii de avuţie.
În T2/2022, creditele ipotecare au înregistrat o creştere de 12%, iar cele de consum de 4,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Majoritatea creditelor ipotecare acordate sectorului populaţiei (81%) în luna septembrie 2022 au avut drept destinaţie utilizarea în scop propriu. Totodată, circa jumătate din creditele ipotecare au fost acordate persoanelor fizice care au fost cumpărători de imobile pentru prima dată (49%, septembrie 2022).
Fluxul cumulat pe 12 luni de credit nou ipotecar a ajuns la 19,2 mld. lei în septembrie 2022, în creştere cu 6% faţă de septembrie 2021. Acesta reprezintă aproximativ jumătate din volumul creditului nou. În structură, se poate observa o reorientare a populaţiei către creditele noi ipotecare standard. Acestea reprezintă 90% din totalul creditelor noi ipotecare în septembrie 2022, în creştere cu 22% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. Creditele noi de tip „Noua casă“ au marcat o scădere anuală de 50% în septembrie 2022, conform datelor BNR.
În timp ce activele imobiliare au o pondere majoritară pe plan local, activele financiare ale românilor reprezintă mai puţin de un sfert din activele totale (în jur de 24%), ajungând în S1/2022 la 692 mld. lei (140 mld. euro). Comparativ, în zona euro activele financiare reprezintă circa 45% din avuţia populaţiei.
„Activele financiare au marcat o rată anuală de creştere de 7% în prima jumătate a anului 2022 comparativ cu cea de 3% din decembrie 2021. Cea mai importantă pondere în activele financiare o au depozitele (31%, iunie 2022), în creştere cu 6,1% în termeni anuali. În structură, se observă o intensificare a realocării de monedă dinspre depozitele la vedere (engl. overnight) către depozite la termen în lei, în contextul majorării pronunţate a costului de oportunitate al deţinerii celor dintâi. Astfel, dinamica anuală a depozitelor la vedere a scăzut la 5,3%, în timp ce cea aferentă depozitelor la termen a crescut la 4,4% (septembrie 2022)“, se menţionează în raportul BNR.
Cea mai importantă pondere în activele financiare o au depozitele (31%, iunie 2022), în creştere cu 6,1% în termeni anuali. În structură, se observă o intensificare a realocării de monedă dinspre depozitele la vedere către depozite la termen în lei, în contextul majorării pronunţate a costului de oportunitate al deţinerii celor dintâi, se arată în cel mai recent Raport asupra Stabilităţii Financiare publicat de BNR.
Avuţia netă totală a populaţiei (imobiliară şi financiară) şi-a continuat traiectoria ascendentă (Ă10,4% în termeni anuali (iunie 2022), ajungând la 2.886 mld. lei (585 mld. euro).
Totodată, raportul între datorii şi averea netă s-a menţinut relativ constant în ultimii doi ani. Economisirea populaţiei a înregistrat un ritm de creştere mai alert comparativ cu evoluţia din Raportul anterior.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro