Doar cativa dintre cei mai mari jucatori din sistemul bancar si-au anuntat pana la aceasta data rezultatele financiare. Cea mai mare parte o va face in urmatoarele doua-trei saptamani, dupa ce grupurile mama isi vor publica realizarile pe 2005. Si totusi, primele informatii arata ca bancherilor le-a mers bine si in 2005: profituri cu 30-50% mai mari ca anul trecut anuntate de jucatorii mai mici, dar si de cativa din topul primilor zece.

Un alt indiciu vine din statisticile Bancii Nationale: profiturile nete obtinute de cele 40 de banci din Romania in primele noua luni din 2005 totalizau circa 472 de milioane de euro. Adica mai mult decat tot castigul sectorului bancar in intreg anul 2004, potrivit raportarilor catre Banca Nationala, citate de Ziarul Financiar.

Bancherii au contracarat, cel putin partial, socul prabusirii dobanzilor, al masurilor restrictive de creditare impuse de banca centrala si al concurentei tot mai puternice printr-o dezvoltare agresiva a portofoliilor de produse si a volumelor de clienti. In aceste conditii, cine a pierdut si cine a castigat in 2005? Si ce schimbari va aduce 2006 in conturile de "profit si pierdere" ale bancilor?

Banca Comerciala Romana, jucatorul care detine aproape un sfert din piata bancara romaneasca, a avut in 2005, dupa cum declara presedintele bancii, Nicolae Danila, "cel mai bun an din istoria sa". Intr-un an in care, dupa aproape un deceniu de tergiversari, banca a trecut in mainile private ale austriecilor de la Erste Bank, BCR a facut un profit net "record pentru bancile romanesti": 202 milioane de euro. Adica, se mandrea recent Danila, "nu mai putin de 35% din profitul realizat de intregul sistem bancar".

O privire aruncata peste rezultatele pe primele noua luni ale BCR mai arata insa un adevar: BCR termina primele sase luni cu un profit de circa 121 de milioane de euro si primele noua luni cu un profit net de aproape 180 de milioane de euro. Relativ putin din "profitul record" pe tot anul a fost facut, asadar, in ultimele luni, cand conditiile de piata au fost cele mai dure.

Dar pana una alta nici BRD-GSG, jucatorul de pe pozitia secunda in functie de active, si nici alti cativa dintre cei mai importanti "urmaritori" ai sai, Raiffeisen, HVB Bank sau Banca Tiriac, nu si-au anuntat rezultatele pentru 2005. Analistii nu se asteapta insa la mari surprize nici in privinta lor; vorbind despre BRD, banca listata la Bursa de Valori, pe care o urmareste cu atentie, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest, Razvan Pasol, spune ca nu se asteapta la devieri fata de trendul pe care se situeaza de cativa ani in materie de profitabilitate.

"BRD a intrat pe o profitabilitate buna din 2004 incoace", spune el, adaugand ca nu vede motive pentru care banca nu ar confirma si pe 29 martie - cand isi va anunta rezultatele - evolutia de pana acum. Pe primele noua luni, profitul BRD a fost de circa 124 de milioane de euro, dublu fata de aceeasi perioada a anului trecut. Estimarile facute de analisti pentru Ziarul Financiar anticipeaza un profit mediu pe tot anul de circa 160 de milioane de euro (valoarea este o medie a noua estimari facute atat pe standardele internationale de contabilitate, cat si pe cele romanesti).

Ceilalti doi jucatori din sistemul bancar cotati la Bursa si-au anuntat deja rezultatele, aratand aceeasi directie: de crestere. Banca Transilvania, "o banca ce are deja un bun istoric din punct de vedere al profitabilitatii de cativa ani", dupa cum spune Pasol, a obtinut in 2005 un profit net de circa 29,3 milioane de euro. Spectaculoasa nu este neaparat cifra in sine, ci ritmul de crestere: fata de 2004, profitul clujenilor a fost anul trecut mai mare cu peste 80%. In acelasi timp, activele bancii s-au dublat anul trecut, ajungand la 1,34 miliarde de euro - ceea ce urca banca pe locul opt in topul dupa active.

In fine, cu un ritm de crestere mai mic, Banca Carpatica a raportat un profit de 4,9 mil. euro, cu 34% mai mare decat in 2004. Si in acest caz, activele bancii s-au dublat. Se poate trage, asadar, o prima concluzie: in ciuda limitarii activitatii de creditare, a costurilor mai mari pe care le au cu rezervele minime obligatorii impuse de BNR si a reducerii marjelor din dobanzi, "bancile au iesit bine si in 2005", dupa cum spune Bogdan Baltazar, fostul presedinte al BRD-GSG.

Astfel ca, dupa mai multi ani in care au avut cresteri pe care nu putini le-au numit "irepetabile", si in 2005 bancherii raporteaza "profituri foarte sanatoase", dupa cum apreciaza Baltazar. Nu mai este totusi cazul anilor trecuti cand, in multe cazuri, profitul a crescut de 3-4 ori fata de perioadele precedente, crede Petru Rares, presedintele Institutului Bancar Roman. "Acei ani s-au dus", spune el, pentru ca pe masura ce inflatia va scadea, iar banca centrala isi va pune in aplicare complexul de politici economice si monetare mai restrictive, si marjele de profit vor scadea.

Probabil una dintre cele mai incercate banci de scaderea puternica a dobanzilor in 2005 a fost CEC, ajunsa undeva la jumatatea lui 2005 chiar pe pierderi. Astfel ca banca a incheiat anul trecut cu un profit "foarte mic", dupa cum aprecia chiar presedintele ei, Eugen Radulescu, de pana in 2 milioane de euro. La capitolul active banca a crescut usor, apropiindu-se de 1,6 miliarde de euro, dupa ce la sfarsitul lui 2004 activele CEC depasisera 5,6 miliarde de lei. CEC este, dupa spusele presedintelui ei, una dintre bancile care, in cursa pentru clienti si cota de piata, a preferat sa sacrifice profitul. Dar numarul celor care ar putea sa adopte aceasta strategie ar putea fi mai mare anul acesta, crede Petru Rares, in conditiile in care lupta se ascute, iar 2006 va aduce "o extindere fara precedent a retelelor de sucursale".

Extindere care implica investitii masive. O alta banca ce a simtit in contul de profit si pierdere extinderea agresiva este OTP Bank, ce a incheiat anul trecut cu o pierdere neta de aproximativ 4,5 mil. euro. Alaturi de investitiile intense, la acest rezultat au mai contribuit insa si cresterea provizioanelor in ultimul trimestru al lui 2005, dupa intrarea in vigoare a normelor BNR care au dus la recalificarea creditelor acordate clientilor individuali. Mai mult de atat, nici 2006 nu se anunta cu profit, au lasat sa se inteleaga oficialii grupului ungar, pentru ca sunt prevazute investitii masive, in special pentru extinderea retelei.

Extinderea pe retail, prin conceptul de franciza pe care l-au lansat pe piata romaneasca acum doi ani, si scaderea castigurilor din dobanzi au adus un profit mai mic decat in 2004 si olandezilor de la ING. Activele bancii au crescut anul trecut cu 46%, pana la 1,84 miliarde de euro, dar profitul brut a scazut cu circa 40%, insumand 17 milioane de euro. "Rezultatele pe 2005 nu au fost spectaculoase din punct de vedere financiar pentru ca ne-am concentrat pe dezvoltarea serviciilor si nu pe pretul acestora", explica la anuntarea rezultatelor Misu Negritoiu, director general adjunct al ING Bank.

Si totusi, o comparatie a evolutiei olandezilor de la ING cu, spre exemplu, Banca Transilvania, pune banca olandeza intr-o lumina mai putin fericita. Astfel ca, in aceleasi conditii de piata in care ING a pierdut 40% din nivelul profitului cu un an in urma, clujenii au castigat mai bine de 80%. Pe pierdere, cu un minus de circa 2,2 milioane de euro, au iesit  anul trecut si grecii de la Bancpost, platind prin acest rezultat costul restructurarii, al extinderii teritoriale, dar si al majorarii cu 42% a activelor. In topul dupa active, banca se situeaza pe pozitia sase, urcand inaintea CEC. Pentru 2006 insa presedintele Bancpost, Mihai Bogza, are planuri ambitioase: "dublam portofoliul de credite pe toate categoriile", spunea el recent pentru BUSINESS Magazin, sperand in acest fel sa iasa, la numaratoarea viitoare, cu castiguri mai consistente.

Cresterea volumului de activitate, a portofoliului de clienti este una dintre alternativele bancherilor in fata unui climat concurential mult mai puternic si a reducerii marjelor de dobanzi, crede presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Gratian Ghetea. "In 2006 vor exista doua categorii de factori oarecum opuse ce vor influenta profitabilitatea bancilor, dar rezultanta va fi pozitiva", spune el. Pe de o parte, cresterea foarte puternica a concurentei va duce la scaderea marjelor de profit. Pe de alta parte, apare o crestere a volumului de activitate bancara, in conditiile unei cresteri economice, a unei perfectionari si sofisticari a produselor bancare, dar si a veniturilor populatiei.

Exista, in plus, un numar important de romani nebancarizati, ce vor incepe, incet-incet sa "intre in joc", crede Ghetea. Astfel ca, una peste alta, si in 2006 profitabilitatea bancilor va ramane aproximativ aceeasi ca in 2005, poate "putin peste", concluzioneaza presedintele ARB, care este si vicepresedinte al Alpha Bank. Nu va exista insa o crestere foarte mare fata de 2005. Alpha Bank Romania a inregistrat anul trecut un profit net de 28,1 mil. euro, in crestere cu 33% fata de anul precedent, conform datelor publicate in Grecia de banca-mama.

Asadar, anul are semne foarte bune - mai ramane de vazut, in urmatoarele saptamani, ce rezultate vor afisa ceilalti jucatori din top ten-ul sistemului bancar romanesc. Raiffeisen, banca ce ocupa dupa active locul trei in sistemul bancar, nu a dat publicitatii rezultatele la noua luni, insa la jumatatea anului inregistra un profit de 17,4 milioane de euro. Tot dintre primii zece, HVB Bank si Banca Tiriac isi anunta rezultatele zilele acestea impreuna, ca semn al fuziunii dintre ele, acum in desfasurare. Cel de-al treilea jucator ce va intra in aceasta fuziune, Unicredit, a anuntat deja ca a avut in 2005 un profit net de 1,24 milioane de euro, in crestere cu 48% fata de anul precedent.

Dupa valoarea activelor, UniCredit este a cincisprezecea banca din sistem, in timp ce HVB a cazut anul trecut pe locul sase, iar Banca Tiriac a coborat pe 11. Cele trei banci aduna active de peste 3,1 mld. euro, lucru ce face din noul grup un concurent redutabil pentru pozitia a treia din clasament.

Cam asa arata, in mare, tabloul conturilor de profit si pierdere la marii jucatori din sistemul bancar. De remarcat este insa evolutia pe care au avut-o si bancile plasate in plutonul secund. Aproape o treime dintre bancile romanesti nu trec de pragul de 2-3% in functie de valoarea activelor. Dar si in acest pluton secund rezultatele sunt la fel de spectaculoase (cel putin ca ritmuri de crestere) ca si in randul celor mari. Cateva exemple descriu destul de acurat tabloul general. Spre exemplu SanPaolo IMI Bank Romania, filiala locala a grupului italian SanPaolo IMI, a obtinut anul trecut un profit de 4,2 milioane de euro, cu 82% mai mare decat cel inregistrat in anul 2004.  ProCredit Bank, un alt jucator din plutonul doi, a revenit pe profit (circa 1,75 mil. euro net) dupa ce inregistrase pierderi in 2004. Ca si in prima parte a clasamentului, exista insa si scaderi. Spre exemplu, Banca Romaneasca a obtinut anul trecut un profit net de 3,6 milioane de euro, in scadere cu aproximativ 35%. Activele detinute de banca au marcat insa o crestere importanta, cu 177%, pana la aproape 616 milioane de euro.

Cresteri spectaculoase, scaderi drastice sub imperiul unui peisaj bancar tot mai agitat si mai concurential, reveniri pe profit dupa lungi agonii pe pierdere, dar si scadere sub linia profitabilitatii dupa ani spectaculosi - toate se regasesc in sistemul bancar al anului 2005. Si, cu siguranta, nu este decat inceputul unor ani tot mai grei pentru banci, in care va trebui sa se lupte pentru fiecare client. Nu de putine ori, chiar cu pretul sacrificarii unor parti importante din profit. Pana una alta, insa, bancherii nu par a avea de ce sa se nelinisteasca: statisticile ii arata foarte profitabili. La salariile pe masura.