Ce să faci dacă un coleg se poartă urât cu tine la locul de muncă
În ultimii ani, rata şomajului în România (şi aparent în multe alte ţări din Uniunea Europeană) a ajuns la cel mai scăzut punct de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Acest lucru face ca angajaţii, în special cei cu pregătire şi motivaţie solide, să fie cu atât mai valoroşi pentru orice organizaţie.
În vreme ce liderii din lumea afacerilor încearcă din răsputeri să găsească talentele potrivite poziţiilor din organizaţiile lor, este important, mai ales în contextul actual, să acordăm o atenţie mai mare provocărilor mai puţin vizibile din domeniul capitalului uman, cum ar fi bullyingul la locul de muncă.
Ca definiţie generală, bullyingul la locul de muncă reprezintă un tipar de comportament abuziv, care poate provoca atât leziuni fizice, cât şi psihice. Ceea ce diferenţiază bullyingul de incidentele izolate de agresiune este natura repetitivă şi persistentă a celui dintâi.
Bullyingul este întotdeauna intenţionat şi de durată, cu scopul de a domina şi de a provoca teamă unei persoane percepute ca fiind mai vulnerabilă. De aceea, acest fenomen are loc deseori în context privat şi este produs de persoane împotriva cărora obţinerea de dovezi concrete este dificilă (de regulă o persoană într-o poziţie mai înaltă decât victima). Acest tip de agresiune la locul de muncă este cu atât mai problematic de abordat cu cât cei care îl perpetuează operează deseori în cadrul regulilor şi politicilor stabilite de organizaţia lor.
Mulţi dintre cei care se confruntă cu bullyingul la locul lor de muncă sunt adesea reticenţi faţă de a exprima acest lucru sau pur şi simplu nu ştiu de existenţa acestui fenomen (cu alte cuvinte, nu conştientizează că sunt victimele unui abuz). Cu toate acestea, specialiştii ne avertizează cu privire la efectele nocive pe care bullyingul le are atât asupra victimelor, cât şi a martorilor. Scopul acestui articol este de a explica de ce este important să recunoaştem acest tip de comportament, dar şi de a propune câteva soluţii pentru combaterea lui.
Ediţia din 2017 a studiului Workplace Bullying Survey, realizat de Workplace Bullying Institute, ne arată că aproape 60% dintre angajaţii din Statele Unite sunt afectaţi de acest fenomen. Deşi nu avem suficiente statistici pentru România în acest moment, există totuşi un studiu realizat pe un eşantion de 310 angajaţi cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani. Dintre aceştia, 46% au declarat că au fost cel puţin martorii unui act de umilinţă la locul de muncă în ultimele şase luni.
Pe lângă efectele nocive de netăgăduit pe care bullyingul le are asupra indivizilor, de ce este imperativă recunoaşterea acestui fenomen comportamental la locul de muncă? Răspunsul este simplu: efectele nu se opresc la nivel individual. Studiile arată că toate efectele asociate bullyingului (stresul, scăderea stimei de sine, dificultăţi în funcţionarea cognitivă etc.) pot fi resimţite atât de către victime, cât şi de către martori, rezultând astfel un mediu dominat de îndoială, anxietate şi neputinţă. Teama de a ne confrunta noi înşine cu acest tip de agresiune poate fi un factor de stres care atrage după sine scăderea productivităţii, absenteismul, pierderea încrederii în propria persoană şi în management, precum şi o degradare a culturii şi valorilor organizaţiei.
Pentru multe companii, combaterea riguroasă a acestei probleme este încă un scop îndepărtat, deoarece reclamaţiile sunt foarte rar luate în considerare, mai ales dacă sunt percepute ca fiind „minore” sau lipsite de legitimitate. Organizaţiile trebuie să acţioneze prompt şi meticulos, prin investigarea obiectivă a reclamaţiilor într-o manieră transparentă, pentru a valida seriozitatea cu care astfel de plângeri sunt primite. Iată câteva măsuri care pot fi adoptate atât de indivizi, cât şi de companii în general pentru a preveni/combate bullyingul la locul de muncă: învăţaţi să identificaţi corect comportamentul de tip bullying; dacă sunteţi victimă sau martor, acţionaţi şi adresaţi-vă entităţilor corespunzătoare; investigaţi riguros reclamaţiile de bullying din organizaţia dumneavoastră, astfel încât să ajungeţi la o concluzie; implementaţi programe de training pentru toţi angajaţii, indiferent de funcţie, pentru a creşte gradul de conştientizare; încurajaţi un mediu în care toleranţa faţă de bullying este nulă.
În ciuda existenţei fenomenului de bullying la locul de muncă, există şi motive de optimism. În ultimii ani a fost înregistrată o creştere a gradului de conştientizare a fenomenului, inclusiv în România. Deşi unele întreprinderi ar putea fi nevoite să implementeze schimbări serioase pentru a aborda corect acest tip de agresiune, multe dintre ele au luat măsurile necesare şi continuă să facă acest lucru pentru a asigura un mediu armonios şi productiv.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro