Inflaţia şi-a continuat retragerea în prima lună de primăvară în Europa de Est, în Ungaria într-atât de mult încât analiştii locali au observat triumfător că indicatorul, la ei în ţară, a ajuns să fie de două ori mai mic decât în România. A fost un drum lung şi dificil de la cea mai mare cotă din UE, de aproape 26% în ianuarie 2023, la doar 3,6%. În Cehia, cea mai matură economie a regiunii, inflaţia s-a menţinut la nivelul urmărit de banca centrală, de 2%.

În Polonia, cea mai mare economie, ritmul anualizat al scumpirilor a fost şi mai mic, de 1,9%. Este cea mai joasă valoare din ultimii cinci ani. Însă în niciuna din aceste ţări inflaţia, chiar şi la aceste niveluri, nu le permite şefilor băncilor centrale să stea relaxaţi, socotind că misiunea lor de a îmblânzi pre­ţurile s-a încheiat. Inflaţia, cât timp e pozitivă, înseamnă scum­piri, iar după ce trece primă­vara sunt aşteptate noi puseuri de accelerare.

Ce se întâmplă în Un­ga­ria oferă o ima­gine pen­tru toată re­giunea. Acolo, inflaţia anuală la servicii este de 10%. Abonamentul la in­ternet şi de telefonie s-a scumpit cu 11% în doar o lună. Pentru maghiari, vestea că infla­ţia generală a încetinit la 3,6% are o tentă amă­ruie. Facturile sunt tot mai mari, iar pâinea este de trei ori mai scumpă decât era acum patru ani. Această teamă de inflaţie va influenţa deciziile băncilor centrale privind dobânzile de politică monetară.

Acest lucru se vede cel mai clar în Polonia. Banca naţională poloneză a menţinut dobân­zile în şedinţa din aprilie, aşa cum face deja de jumătate de an, deoarece decidenţii instituţiei cred că încetinirea bruscă a inflaţiei este doar temporară. Dobânda de politică monetară este la 5,75%. Membrii consiliului de politică mo­ne­tară nici măcar n-au discutat despre posibili­tatea reducerii dobânzii, după cum arată analiştii de la ING. Guvernatorul Adam Glapinski, aflat în conflict cu noul guvern, a dat vina pe pandemie şi pe războiul din Ucraina pentru explozia inflaţiei din ultimii doi ani şi a prezentat înceti­nirea acesteia ca pe un succes al instituţiei sale. Glapinski este acuzat că a făcut jocul electoral al fostului guvern PiS când a redus puternic dobânzile chiar înainte de alegerile generale din toamnă deşi existau avertismente că o astfel de măsură va îngreuna lupta cu inflaţia. PiS a pierdut acele alegeri.

Acum, Glapinski laudă faptul că decelera­rea inflaţiei s-a făcut fără costuri economice semnificative, cum ar fi creşterea şomajului sau a falimentelor în rândul companiilor. Totuşi, în prezent banca centrală insistă pe faptul că pre­ţurile încă nu sunt sub control total şi că inflaţia îşi va relua ascensiunea, atingând cote mai ridicate în următoarele trimestre. Însă cât de sus va ajunge, nu este cert. Incertitudinile sunt extrem de mari. În primul rând, TVA la alimente a fost reintrodusă luna aceasta.

Efectul măsurii a fost însă până acum limi­tat de concurenţa de pe piaţă, adică de războiul dintre lanţurile de magazine de retail. Apoi, scutul contra energiei scumpe va fi retras în a doua jumătate a anului. Dacă preţurile energiei sunt complet dezgheţate, inflaţia poate urca până la 7,5% la iarnă. Dacă lucrurile rămân ca acum, inflaţia va accelera doar până la 4%. Glapinski a prezentat o lungă listă de forţe care pot hrăni inflaţia, notează analiştii de la ING. Aceasta include, pe lângă majorarea TVA la alimente şi ridicarea barierelor pentru preţul energiei, majorările substanţiale ale salariilor, introducerea de noi beneficii sociale, creşterea economică în sine, tensiunile geopolitice şi posibila scumpire a materiilor prime.

Cu creşterea cotaţiilor petrolului şi ale me­talelor industriale, această din urmă forţă îşi face simţită acum prezenţa. Efecte dezinflaţio­niste pot avea politica monetară restrictivă, pre­siunile slabe ale costurilor, aprecierea zlotu­lui şi reducerea aşteptărilor privind inflaţia. Glapinski a subliniat că pentru instituţia sa îngrijorătoare în mod deosebit sunt majorările salariale. În aceste condiţii, analiştii de la ING se aşteaptă ca banca centrală poloneză să nu se mai atingă de dobânzi anul acesta. În Ungaria, Portfolio apreciază că era scumpirilor specta­culoase s-a sfârşit. Inflaţia este frânată mai ales de preţurile alimentelor, sperietoarea ungurilor în ultimii doi ani.

Inflaţia anuală la alimente a fost în aprilie de doar 0,7%. Cea lunară s-a situat la 0,1%. Pe de altă parte, a observat Portfolio, inflaţia s-a retras în ultimele luni cu un ritm lent, ceea ce înseamnă că odată cu sfârşitul primăverii este foarte probabil ca inflaţia să primească energie proaspătă.

Iar aceasta va veni de la scumpirea serviciilor. Companiile mari, din telecomunicaţii şi din sectorul financiar, încă nu au recurs la majorări semnificafive de preţuri, iar asta înseamnă că urmează să o facă. De obicei acestea modifică preţurile o dată pe an. În martie, abonamentele TV s-au scumpit cu 11,4%. Precaută, banca centrală a încetinit ritmul de scădere a dobânzilor.

Inflaţia se va vedea şi în creşterea economică pentru că va descuraja consumul. În Ungaria, în februarie vânzările de retail au scăzut cu 0,6% faţă de luna anterioară. În România au crescut nesemnificativ. Doar Polonia s-a remarcat prin avansul indicatorului, de 1,4%, ceva exepţional nu doar în regiune, ci în toată UE. Cifrele le spun analiştilor că inflaţia a schimbat comportamentul consumatorilor europeni, care nu-i percep încetinirea.