"A fost o iniţiativă parlamentară care a trecut într-o formă de consultare la Ministerul Justiţiei, în care noi am fost de acord cu anumite modificări referitoare la organizarea profesiei, dar cu altele nu am fost de acord. Unele modificări au fost propuse chiar în Parlament, nu au fost văzute de colegii din MJ, de aceea nu am susţinut acest proiect decât în măsura în care au fost aduse unele modificări la organizarea profesiei de avocat. O să facem o analiză, articol cu articol, în perioada următoare, pentru a veni cu un punct de vedere foarte concret la Camera Deputaţilor în septembrie", a declarat Cazanciuc.

Proiectul de lege privitor la organizarea şi exercitarea profesiei de avocat a fost adoptat luni în plenul Senatului, cu 85 de voturi "pentru", 41 de voturi "împotrivă" şi două abţineri.

Proiectul de lege exceptează înscrisurile, suporturile de sunet, imagine şi date, precum şi imaginile şi alte reprezentări aflate în posesia avocatului de la ridicare, sechestrare sau confiscare.

Însă, dacă avocatul este suspect că a săvârşit fapte prevăzute de legea penală sau dacă a favorizat infractorul, obstrucţionează justiţia, este implicat într-o tăinuire ori dacă este vorba despre bunuri implicate în săvârşirii unei infracţiuni, nu vor mai fi aplicate restricţiile referitoare la confiscare.

Acelaşi proiect stabileşte că avocatul nu va răspunde dacă nu denunţă infracţiuni planificate de care află prin prisma profesiei, cu excepţia omorului sau a uciderii din culpă, genocidului, crimei împotriva umanităţii sau a crimei de război, răpirii, luării de ostateci ori atacului terorist.

Avocaţii sunt obligaţi să depună la barou o declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă apartenenţa ori neapartenenţa ca agent sau colaborator al fostelor organe de Securitate, ca poliţie politică sau al serviciilor de informaţii, inclusiv al actualelor servicii.

De asemenea, proiectul mai stipulează că avocaţii nu pot fi lucrători operativi sau neoperativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

Deputatul Daniel Fenechiu a propus la Comisia juridică un amendament prin care a fost abrogat articolul care interzicea avocatului să-şi exercite profesia la instanţele şi parchetele de pe lângă acestea, inclusiv la DNA, DIICOT, ÎCCJ sau Parchetul de pe lângă ÎCCJ, unde soţul avocatului sau ruda ori afinul său până la gradul al treilea inclusiv, este judecător sau procuror.

Proiectul de lege mai prevede pedeapsă cu închisoarea de la o lună la 6 luni sau cu amendă pentru persoanele care întrebuinţează cuvinte ori gesturi jignitoare faţă de un avocat în cadrul unei proceduri judiciare.

De asemenea, persoanele care mint cu scopul de a intimida sau de a se răzbuna, în cursul unei proceduri judiciare, prin care se impută săvârşirea de către un avocat a unei infracţiuni sau abateri disciplinare grave ori în legătură cu prestaţiile sale profesionale, riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 3 luni la un an sau amendă.

Ameninţarea unui avocat în timpul exercitării profesiei şi în legătură cu aceasta, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.

Lovirea sau alte acte de violenţă a unui avocat rezultă într-o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Dacă aceste ultime infracţiuni sunt comise împotriva soţului sau a unei rude apropiate a avocatului, în scop de intimidare sau răzbunare, limitele speciale de pedeapsă se majorează cu jumătate.

Proiectul de lege mai prevede pedepsirea cu închisoare de la 6 luni la 5 ani folosirea fără drept a denumirilor "Barou", "Uniunea Naţională a Barourilor din România", "U.N.B.R." ori "Uniunea Avocaţilor din România" sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de către orice persoană fizică sau juridică, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de acest proiect de lege.