„În sectorul public, salariile cresc proporţional cu vechimea în muncă, conform gradaţiilor şi mecanismelor prevăzute în Legea salarizării unitare. Pentru sectorul privat, anul 2020 a fost unul penalizant“ l „Diferenţa este dată, în primul rând, de sursa banilor. Salariile din mediul privat depind de performanţele şi situaţiile financiare ale companiilor“

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), instituţia care emite prognozele pe baza cărora guvernul îşi bugetează veniturile şi cheltuielile, se aşteaptă ca angajaţii din instituţiile statului să aibă un salariu lunar mediu brut cu circa 45% mai mare decât cel al angajaţilor din companiile private, atât anul acesta, cât şi  anul viitor.

Astfel, CNSP previzionează un salariu mediu brut de 6.836 de lei pentru angajaţii de la stat în 2020 şi de 7.141 lei pentru 2021.

Spre deosebire, pentru mediul privat Comisia de Prognoză vede un salariu mediu brut de 4.715 lei pentru anul acesta şi de 5.078 de lei în 2021.

„Trebuie menţionat că mediul privat şi cel public nu funcţionează după aceleaşi principii. În sectorul public, salariile cresc proporţional cu vechimea în muncă, conform gradaţiilor şi mecanismelor prevăzute în Legea salarizării unitare. Atâta timp cât se cunosc cifrele de vechime şi creşterile menţionate în lege pentru 2021 şi 2022 pentru anumite categorii de personal, previziunea este clară, în condiţiile unui număr de salariaţi relativ constant. În egală măsură, sectorul public nu a plătit preţul pandemiei, de exemplu, nu se cunosc măsuri de imple­mentare a şomajului tehnic în acest sector“, explică Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane.

Dimpotrivă, pentru sectorul privat, anul 2020 a fost unul penalizant, pentru toate categoriile de salariaţi, iar scăderea rezul­tatelor s-a datorat unui factor extern, imprevizibil, şi nu unei performanţe mai slabe, spune expertul în resurse umane.

„În 2020, conform studiilor salariale, aproape jumătate dintre companii au îngheţat creşterile salariale, fie pentru că veniturile le-au fost afectate, fie din prudenţă în faţa crizei care a apărut la orizont în primăvară. O parte dintre angajatori au ales totuşi să dea un semnal puternic angajaţilor şi să ofere creşterea salarială negociată sau prevăzută în bugete. Chiar şi atunci când creşterea a existat, ea a fost mică, până în 5%, acoperind cu greu inflaţia“, adaugă Raluca Pârvu.

Previziunile Comisiei ne arată ce am văzut şi în ultimii ani: adâncirea diferenţelor dintre salariile bugetarilor şi cele din mediul privat, crede Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de recrutare Elite Searchers.

„Diferenţa este dată, în primul rând, de sursa banilor. Salariile din mediul privat depind de performanţele şi situaţiile finan­ciare ale companiilor. În condiţiile în care multe industrii sunt afectate acum de criză şi rezistă sau îşi revin cu greu, este clar că nu vor fi creşteri de salarii. În contextul actual, angajaţii sunt fericiţi dacă îşi pot păstra locul de muncă şi dacă nu li se scade salariul.  De cealaltă parte, salariile de la stat au tot crescut în ultimii ani pentru că nu depind de rezultate concrete şi performanţa angajaţilor. (...) Dar în foarte multe domenii salariile bugetarilor au crescut fără o acoperire reală sau ca urmare a unor măsuri populiste ale politicienilor“, afirmă ea.  

Pentru salariile de la stat, CNSP vede o creştere de 4,8% anul acesta şi de 4,5% în 2021, iar pentru mediul privat vede o creştere a salariului mediu brut de 3,4% pentru anul acesta şi de 7,7% pentru anul 2021.

„Comisia de Prognoză estimează că PIB-ul României îşi va reveni progresiv în 2021 şi de aceea previzionează că mediul privat va recompensa salariaţii în consecinţă. În opinia noastră, scenariul conservator va fi aplicat în continuare, companiile vor căuta mijloace suplimentare de eficientizare a activităţii, iar presiunea pe salariaţi va creşte. În aceste condiţii, creşterile salariale vor fi în principal oferite de companiile care au un impact scăzut al crizei peste cifra de afaceri şi profitabilitate. Discrepanţele între industrii vor fi consistente şi aceasta este o tendinţă confirmată de studiile salariale din piaţa românească“, spune Raluca Pârvu.

Sorina Faier este rezervată în ceea ce priveşte creşterea salarială din companiile private.

„Având în vedere că avem din ce în ce mai multe persoane fără un loc de muncă şi primim din ce în ce mai multe aplicaţii de la candidaţi rămaşi fără job, sunt rezervată asupra previziunilor de creştere. Mai ales dacă restricţiile şi pandemia vor continua să pună presiune pe economie şi pe companii. Există industrii care merg foarte bine şi acum, unde nu au fost restructurări sau micşorări salariale, însă cele care au dat faliment, au scăzut salarii sau au concediat angajaţi vor avea pondere mai mare în continuare. În concluzie, vor exista creşteri salariale în unele domenii din mediul privat, dar din datele noastre actuale nu va fi o creştere generalizată“, spune ea.

Salariile de la stat ar putea să crească dacă politicienii vor continua cu măsurile populiste, crede expertul.

„Este posibil ca salariile de la stat să crească pentru că acelea nu ţin de realitatea economică, indicatori de performanţă, ci de responsabilitatea politicienilor. Or, am văzut că, de multe ori, această responsabilitate lipseşte, iar multe creşteri de salarii sau cheltuieli publice sunt făcute fără o acoperire reală sau ca măsuri populiste şi, de fapt, nu aduc plus valoare, ci pun presiune pe bugetul de stat“, concluzionează Faier.

Pe lângă datele referitoare la salariile de la stat şi din companiile private, Comisia Naţională de Prognoză anticipează că numărul mediu al salariaţilor va scădea doar cu 1,6% anul acesta faţă de 2019, până la 5.070.000 de angajaţi, iar pentru 2021 se aşteaptă la o creştere cu 1,8% a numărului de salariaţi până la 5.162.000.

Comisia de Prognoză spune că numărul salariaţilor din sectorul bugetar va creşte uşor anul acesta, cu 0,4%, ajungând la 954.000, iar în mediul privat vede o scădere de 2,1% comparativ cu 2019, până la 4.116.000 de salariaţi.

În ceea ce priveşte evoluţia şomajului, CNSP spune că rata şomajului BIM va ajunge la 5,1% în 2020, cu 457.000 de şomeri, şi la 4,8% în 2021, cu 430.000 de oameni fără un loc de muncă. Pentru şomerii înregistraţi, CNSP vede o creştere de 0,9% a ratei şomajului, până la 3,9% şi un număr de şomeri înregistraţi de 338.000 în 2020.