Tot mai multe companii aplică pentru obţinerea certificării de mediu cunoscute după numele de cod ISO 14001, un standard internaţional pentru managementul mediului care stipulează că, în cadrul organizaţiei, există o politică de mediu, că firma a implementat un sistem care ar trebui să reducă impactul asupra mediului. Compania care primeşte acest standard trebuie să implementeze cerinţele lui şi ulterior să treacă printr-un audit de certificare cu un organism acreditat. ISO este acronimul pentru denumirea în engleză a Organizaţiei Internaţionale pentru Standardizare, care dezvoltă standarde pentru diferite industrii şi domenii de activitate.

Certificarea de mediu este voluntară, dar, având în vedere că este cerută din ce în ce mai mult de piaţă sau în cadrul licitaţiilor publice, începe să aibă un caracter aproape obligatoriu, spun specialiştii în domeniu. ISO 14001 a devenit aşadar aproape o condiţie obligatorie pentru a lucra cu organizaţii mari, pentru a participa la diverse licitaţii şi, în final, pentru a comunica pieţei că o companie are o abordare serioasă în ceea ce priveşte problemele de mediu.

Potrivit estimărilor SRAC (Societatea Română pentru Asigurarea Calităţii), în România există aproximativ 10.000 de companii cu certificări de mediu, iar în ceea ce priveşte firmele care pot acorda astfel de avize, numărul lor este discutabil.

„Acreditate sunt undeva în jur de 10-15, dar neacreditate sunt mult mai multe”, spune Alex Stoichiţoiu, director executiv la SRAC.

Companiile care implementează ISO 14001 urmăresc să reducă consumurile, de la materiale până la consumul de energie pe întreg lanţul de furnizori. De asemenea, certificarea ISO 14001, pe lângă angajamentul pentru dezvoltare durabilă, poate reduce riscul unor penalităţi ca urmare a încălcării obligaţiilor de reglementare şi de mediu.

Preţul pentru obţinerea certificării ISO 14001 diferă în funcţie de caracteristicile companiei, precum numărul de angajaţi, numărul de puncte de lucru certificate, tipul activităţii derulate.